Marin Lupaș s-a abținut de la votarea Regulamentului pentru faţade elaborat „prea tardiv” de administrația PNL motivând că nu va gira o manevră „de faţadă” a liberalilor înainte de campania electorală. Proiectul a trecut cu votul celorlalți consilieri.

„Nu sunt împotriva unui Regulament pentru faţade, am cerut sprijinirea cu fonduri publice de 5 ani de zile a celor care au nevoie. M-am pronunţat şi împotriva supra-impozitării liberale în tot acest timp. Nu pot însă să fiu de acord cu Regulamentul făcut de administraţia PNL-istă doar ca să nu zică arădenii în prag de alegeri că Primăria nu este dispusă să ajute cu ceva. Nici faptul că au dezbătut parcă în grabă şi aşa din scurt cu societatea civilă nu a arătat bunăvoinţă. Aşa că m-am abţinut la vot”, a declarat Marin Lupaş.

Consilierul municipal consideră că punctele esenţiale nu au fost adresate de către Regulamentul votat în Consiliu şi până ce faţadele din Arad vor ajunge măcar la nivelul celor din Oradea vor mai trece anii.

„TIMP şi BANI, aceste două probleme ar fi trebuit să rezolve administraţia locală cu Regulamentul pentru faţade. Dar PNL nu doreşte să schimbe cu adevărat în bine faţa Aradului. Ei vor să mai supravieţuiască unui ciclu electoral la conducerea Primăriei, Consiliului Local şi Consiliului Judeţean. De peste 10 ani tot prezintă strategii şi regulamente pe care nu le respectă sau le ignoră, amintesc doar cele privind eficienţa energetică, afişajul stradal sau câinii fără stăpân. În ședința CLM de vineri au venit cu minimul pe care legislația îl permite, și o permite de câțiva ani buni! Doar că PNL a impus supra-impozitarea, nu renunţă la ea nici acum, iar după ce s-au acumulat deja procesele intentate Primăriei și se apropie alegerile, au venit cu ceva doar de faţadă, de ochii lumii. Acest Regulament, organizarea dezbaterii lui cumva de pe o zi pe alta sau „pe ascuns” cum titra presa locală, iar acum votarea lui într-o şedinţă cu multe puncte importante de discutat, reprezintă o jignire a arădenilor”, a argumentat consilierul Lupaş.

Acesta a înaintat câteva propuneri sau amendamente care au fost respinse de ceilalţi consilieri:

• 50% CO-FINANȚARE + 1 MILION € alocaţi pentru faţade în 2020. Dacă ani de zile administraţia a aruncat la gaura-neagră numită CET din cauza incompetenţei PNL o bună parte din buget, azi ajungând la un nivel de 6 – 7 milioane € anual, cred că se poate aloca aproximativ 1 milion € în total pentru problema faţadelor, una ce ţine de siguranţa arădenilor totuşi nu doar de frumuseţea oraşului. Sursele de finanţare se găsesc în bugetul local, numai să existe bunăvoinţă.
• Nu există ELIGIBILITATE PENTRU PFA, deși veniturile sunt semnificativ mai mici în cazul acestora decât la firmele și persoanele juridice pe care organizația domnului Falcă le consideră în stare să plătească banii din buzunarele proprii. Dar din nou PNL aplică o măsură en-gros fără nici un fel de nuanțe, la fel cum făcuse în 2010 când au tăiat salariile cu 25% tuturor bugetarilor. Să nu uităm că acești arădeni care au o meserie pe care o practică legal, constituindu-se în Persoană Fizică Autorizată, indiferent de venituri, nu vor putea beneficia de ajutorul pentru reparația fațadei, fiind însă eligibili la plata impozitelor mărite cu până la 500%!
• OPRIREA SUPRA-IMPOZITĂRII PNL. Am zis la momentul aplicării acestei măsuri că proprietarii fără posibilităţi financiare vor fi puşi în situaţia în care să-şi vândă imobilele sau să le ia Primăria casele pentru că nu îşi pot plăti impozitele mărite.

Consilierul local Marin Lupaş crede că Aradul are nevoie de reguli clare care să schimbe în bine aspectul oraşului. În acest sens, hotărârea cu privire la faţadele clădirilor istorice este importantă, dar nu şi suficientă. Marin Lupaş solicită ca arădenii care îşi renovează imobilele să fie scutiţi de impozite pe perioada rambursării sumelor de bani împrumutate. “Dacă ne gândim să majorăm cu 500% impozitul pentru cei care nu îşi renovează clădirile, trebuie să îi ajutăm pe cei care o fac şi care contribuie la înfrumuseţarea oraşului” a spus consilierul.

Pentru un oraş frumos, Marin Lupaş îi solicită primarului Gheorghe Falcă să-și îndeplinească responsabilitățile la care îl obligă Legea 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate și Ordonanţa de Urgenţă 108 din 11 decembrie 2013, care obliga Primăria să intre în legalitate. „Standardele stabilite pentru clădirile istorice sunt bune, mai bine mai târziu decât niciodată. Plimbările pe Corso sunt mult mai plăcute când nu suntem opriți la fiecare 20 de metri de semnul `ATENȚIE CAD ORNAMENTE`. Abordarea administrației domnului Falcă este însă ciudată. Când am ridicat problema afișajului ilegal din Arad în urmă cu exact un an, Poliția Locală mi-a răspuns că nu are un Regulament aprobat de multă vreme, efectul fiind acela că nu pot aplica sancțiuni și nu pot face efectiv ceva împotriva murdăririi orașului. La 1 octombrie 2015 a expirat și termenul până la care mai puteau funcționa mijloacele de publicitate autorizate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 185/2013, dar care prin amplasament şi caracteristici nu se încadrează în categoria de mijloace de publicitate admise de regulamentul local de publicitate sau nu respectă prevederile legii. În fața tuturor evidențelor, Gheorghe Falcă a fugit de responsailitate sau a ignorat obligațiile sale legale. Mai mult, Primăria Arad sau instituţii subordonate practică afişajul ilegal care murdăreşte centrul oraşului. Eu privesc cu suspiciune aceste bune intenţii exprimate înainte de alegeri! Timp de 12 ani Aradul s-a degradat sub ochii acestui primar! Regulament are și Strada Mețianu de vreo 4 ani, iar rezultatul se vede: o harababură de semne, de culori și stiluri. Trebuie să existe şi voinţa aplicării regulamentelor. Ni se spune că se crează `responsabilitate când vine vorba de ce avem mai de valoare în oraş`, dar în ultimul deceniu același Falcă a permis distrugerea sau a contribuit chiar el la dărâmarea a ce era prețuit de arădeni, de la stadioane și Ștrand la spații verzi” spune Marin Lupaș.

Preocuparea pentru un oraş frumos este o componentă importantă a programului propus de candidatul independent Marin Lupaş pentru Primăria Arad şi Consiliul Local Municipal.

Conform Legii nr. 146, care a intrat recent în vigoare şi modifică Legea nr.153 din 5 iulie 2011, privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural –ambientale a clădirilor, îi obligă pe proprietarii de clădiri să îşi renoveze faţadele. Normal în cazul în care acestea pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi afectează calitatea mediului înconjurător.

Sala Ferdinand din incinta Palatului Administrativ a fost gazda unei întâlniri pe această temă la care au participat primarul Gheorghe Falcă, viceprimarul Levente Bognar – cel care se şi ocupă de acest domeniu -, reprezentanţi ai băncilor şi ai firmelor de construcţii şi, evident, jurnalişti.

Deţinătorii de orice fel ai clădirilor, care prin prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane,  sunt obligaţi ca,  din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare  a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.

Conform noului act normativ, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să elaboreze şi să controleze  realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate în condiţiile legii. Astfel, autoritaţile administraţiei publice locale trebuie să notifice deţinătorii clădirilor asupra obligaţiilor care le revin conform legii, daca aceştia nu iau din proprie initiaţivă măsuri pentru a realiza reabilitarea structural –arhitecturală.

Programele multianuale conţin trei etape

Etapele pe care autorităţile locale sunt obligate să le parcurgă în elaborarea programelor multianuale sunt urmatoarele :

Indentificarea şi inventarierea clădirilor şi a deţinătorilor acestora, stabilirea zonelor cu prioritate, stabilirea regulamentelor de intervenţie. Regulementele  vor fi avizate din punct de vedere urbanistic, estetic şi arhitectural de către comisiile locale de urbanism şi amenajarea teritoriului şi vor fi aprobate prin hotărari de CLM, apoi  primarul municipiului Arad va notifica deţinătorii clădirilor inventariate.

Deţinătorul persoană juridică sau asociaţie de proprietari va lua lua decizia prin hotărâre emisă în condiţiile legii sau prin acord, in ceea ce priveste  realizarea măsurilor notificate şi asigurarea sumelor necesare proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie. Vor urma : proiectarea lucrărilor de intervenţie, avizarea  acestora în cazul clădirilor  monument istoric, sau aflate  în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone construite protejate, executarea lucrărilor de intervenţie, recepţia la terminarea lucrărilor urmate de recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie, de bună execuţie de 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor.

Termenul general pentru executarea lucrarilor de interventie este de 12 luni de la data primirii de către deţinător a notificării transmise de Primar.

Dacă lucrările de intervenţie necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nu au fost finalizate, în termenele notificate, precum şi în situaţia în care deţinătorii notificaţi refuză executarea lucrărilor de intervenţie în condiţiile şi la termenele notificate, primarul poate solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea administraţiei publice locale a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul local, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, în condiţiile legii, până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate.

În toate cazurile în care deţinătorul notificat aflat în situaţia de mai sus nu permite accesul la clădirea supusă lucrărilor de intervenţie în vederea executării acestora de către autoritatea administraţiei publice locale, primarul, pentru a pune în aplicare hotărârea consiliului local, va solicita autorizarea instanţei judecătoreşti competente, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Deţinătorii notificaţi sunt obligaţi să transmită primăriei municipiului hotărârea, sau după caz, acordul scris însoţit de nota tehnică de constatare, in Termen de maxim 60 de zile de la data notificării. De asemenea , deţinătorii notificaţi trebuie sa înştiinţeze  primăria şi inspectoratul judeţean în construcţii, iar în cazul clădirilor monument istoric sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor, să înştiinţeze serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii, cu privire la începerea executării lucrărilor de intervenţie, respectiv recepţia la terminarea acestora.

Finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie va fi suportată  pe cheltuială proprie de către deţinătorii clădirilor.

Pentru clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale şi turismului, prin programe specifice aprobate în condiţiile legii, pot asigura de la bugetul de stat prin bugetul propriu, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie care se execută la anvelopa acestor clădiri.

Reabilitarea se poate face şi prin credite bancare

Pentru finanţarea lucrărilor de execuţie, asociaţiile de proprietari, persoane juridice fără scop patrimonial şi proprietarii locuinţelor unifamiliale, persoane fizice pot beneficia de credite bancare acordate de instituţii de credit, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum cinci ani. Dobânda aferentă creditelor bancare cu garanţie guvernamentală acordate beneficiarilor de credite se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.

Dupa notificare, deţinătorii de construcţii pot să îşi dea acordul, sau după caz, sa hotărască în condiţiile legii realizarea măsurilor notificate. Apoi trebuie să asigure sursa de finanţare necesară, să  contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor, să organizeze recepţia la terminarea lucrărilor, precum şi recepţia finală la sfârşitul perioadei de garanţie de cinci ani şi să completeze  cartea tehnică a construcţiei cu documentele aferente lucrărilor de intervenţie executate.

Aradul are peste o mie de clădiri cu probleme!

Levente Bognar a făcut cunoscut numărul clădirilor din zona protejată dar şi numărul celor cu probleme, care vor primi cel mai probabil notificări pe viitor. Sunt 2.430 de clădiri în zona protejată, dintre care 263 cu degradări avansate, 337 cu degradări medii, 686 cu degradări uşoare, 1.039 în stare bună şi 105 deja reabilitate. „Nici jumătate nu sunt într-o stare bună, dar acum Legea ne dă dreptul la acţiune”, a declarat Bognar.

Proprietarii de clădiri vor beneficia de  o serie de facilităţi fiscale

- certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie se eliberează, în regim de urgenţă, în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării, cu scutire de taxă;

- autorizaţia de construire se emite fără prezentarea extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte funciară de informare;

- acordul Primarului se emite cu titlu gratuit, în cel mult 10 zile de la data înregistrării solicitării depuse la primărie de către deţinătorul notificat;

- avizul tehnic prealabil se emite cu titlu gratuit, în cel mult 15 zile de la înregistrarea documentaţiei tehnice depuse la primărie de către deţinătorul notificat

- scutirea de la virarea cotei de 0,7% şi a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenţie.