Există în prezent, la nivel naţional, o serie de discuţii legate de concesionarea terenurilor cu folosinţă agricolă, aflate în proprietatea cetăţenilor, pentru realizarea de perimetre de explorare sau exploatare de petrol şi gaze naturale. Proprietarii acestor terenuri, fermieri sau agricultori, sunt uneori supuşi unor abuzuri şi ajung să îşi apere dreptul de proprietate în instanţă.

„În şedinţa comună a Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi a Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, am aprobat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2020 pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004, aşa cum a fost propus de către Guvern. Am respins amendamentele aduse pe parcursul procedurii parlamentare, care prevedeau acordarea dreptului de servitute companiilor petroliere pentru prospecţiuni geologice şi geofizice asupra perimetrelor vizate.

Consider că astfel am venit în sprijinul fermierilor români, care s-au arătat preocupaţi de efectele aplicării acestor amendamente asupra terenurilor arabile pe care le deţin. Sunt de accord că explorările şi exploatările resurselor de petrol şi gaze naturale trebuie să se dezvolte, însă trebuie să se aibă în vedere şi protejarea interesului personal al proprietarilor acestor terenuri, cu limitări cât mai mici asupra folosinţei terenurilor lor” a declarat deputatul PNL Glad Varga

În perioada 28 septembrie – 9 octombrie a.c., la nivel naţional, a avut loc campania privind respectarea de către angajatori a prevederilor Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia în domeniile prevăzute la art. 11 şi a prevederilor legale privind prevenirea şi combaterea exploatării copiilor/tinerilor prin muncă în aceste domenii.

Astfel, în perioada mai sus menţionată, inspectorii de muncă din cadrul ITM Arad au controlat 17 agenţi economici, fiind aplicate 30 de sancţiuni contravenţionale.

Printre deficienţele constatate amintim:

În domeniul relaţiilor de muncă:

Necompletarea registrului de zilieri conform prevederilor legale în vigoare;

Nerespectarea remuneraţiei brute orare care nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

Depăşirea celor 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic

• în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
• echipament individual de protecţie incomplet;
• lipsă registre evidenţă accidente de muncă;
• instruire pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă superficială, etc.

Ceva l-a speriat îngrozitor pe dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu și a oprit exploatarea gazelor de şist. Întrebarea e logică: cum de ştiu americanii unde să foreze după gaze de şist în România?

Adică, au mers exact în Vaslui, exact în Pungeşti şi au concesionat o parcelă anume, nu altceva… Cum?

Exactitatea aceasta are o poveste halucinantă, relatată de prof. univ. dr. inginer petrolist Marian Rizea, colonel (r) pe probleme de contrainformaţii economice.

“Nu se ştie cum, dar este lucru dovedit că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai ales către sfârşitul său, inginerii şi geologii germani ajunseseră să posede hărţi cu perimetrele gazelor de şist din Moldova şi Dobrogea. În zona Costineşti-Tuzla şi între Vama Veche şi Duranculak, în Bulgaria, au existat chiar colonii de ingineri şi tehnicieni nemţi, militari şi civili, care prin 1943-44 sondau şi cartografiau locul.” a explicat Rizea.

După război, aceste hărţi au ajuns la americani, nu la ruşi, iar după 1970 s-a legat o prietenie deosebită între Ceauşescu şi preşedinţii Statele Unite, respectiv Richard Nixon, Gerald Ford şi James Earl Carter.

Proiectul secret se numea «Zebra»

În acest context, Ceauşescu a primit de la americani hărţile şi specialiştii necesari pentru configurarea în secret a extracţiei gazelor de şist în parteneriat româno- american.

L-a speriat cutremurul din 1977

“Dacă petrolul nu era o problemă la vremea respectivă, gazele naturale clasice autohtone, necesare pentru o industrie chimică supradimensionată, erau insuficiente. Ruşii ne exportau gaz metan puţin şi scump, pentru că nu vedeau cu ochi buni independenţa noastră economică. Atunci s-a ajuns la un plan de extragere, împreună cu americanii, a gazelor de şist, proiect ce a primit numele de cod «Zebra». În martie 1977 a intervenit însă cutremurul, iar de atunci, Ceauşescu, sfătuit de specialişti, a abandonat ideea exploatării gazelor de şist, pentru că poate influenţa mişcarea telurică, în special în zonele unde plăcile tectonice produc periodic seisme, cum este cazul Vrancei.” a explicat Marian Rizea.

Conform prof. univ. ing. dr. Marian Rizea, exploatarea gazelor de şist, care sunt gaze naturale din interiorul unor pietre, se face prin fracturare hidraulică, care înseamnă ruperea rocilor pentru eliberarea gazului, prin intermediul unui jet puternic de lichid.

Pericolele acestui procedeu sunt: riscul de explozii şi deflagraţii pe o rază de mii de kilometri de la locul extragerii. Pot fi afectate, practic, judeţe întregi; riscul grav de poluare a apelor din pânza freatică şi râuri cu substanţele chimice conţinute de lichidul injectat în structura geologică, substanţe care au drept scop “înmuierea” rocilor; risc de provocare a unor cutremure de suprafaţă de până la 6 grade pe Richter, foarte periculoase, şi de influenţare a declanşării unor seisme în faliile predispuse unor asemenea fenomene, cum este zona Vrancea.

MAI MULT: Conform studiilor de până acum, în subsolul României ar exista 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, care ne-ar ajunge pentru 100 de ani.

sursa:libertatea.ro