Eurodeputatul PNL/PPE, Gheorghe FALCĂ a fost desemnat raportor european din partea PPE, în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie – ITRE, pe Regulamentul de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în întreaga Uniune („Actul privind Europa interoperabilă”). 

„În cadrul comisiei ITRE a avut loc prezentarea Actului privind Europea interoperabilă, iar din poziția de raportor am prezentat prioritățile grupurilului politic PPE. Am subliniat faptul că interoperabilitatea este unul dintre elementele cheie pentru a consolida capacitățile digitale critice ale UE și pentru a fi lider mondial în acest sector. De asemenea, transformarea digitală a administrațiilor publice se numără printre principalele priorități ale deceniului, iar statele membre investesc intens în digitalizarea administrației lor publice. Cu toate acestea, deși tot mai multe servicii furnizate de sectorul public al UE devin digitale, nivelul lor de interoperabilitate este încă insuficient.  Trebuie spus că interoperabilitatea permite organizațiilor să interacționeze în vederea atingerii unor obiective reciproc avantajoase. Aceasta implică schimbul de informații și de cunoștințe între organizații, precum universități, spitale, primării sau instituții de servicii publice prin schimbul de date între rețelele și sistemele informatice ale acestora”, a explicat FALCĂ. 

Europarlamentarul PNL a detaliat importanța acestui Regulament în contextul în care procesele sunt automatizate, iar tehnologiile digitale devin parte a administrațiilor publice: „Este esențial ca tehnologiile digitale să comunice între ele, însă interoperabilitatea nu poate fi asigurată exclusiv prin mijloace tehnice, avem nevoie de fonduri și resursă umană și capacitate administrativă profesionistă și eficientă” 

„Subliniez, încă o dată, că trebuie să furnizăm o infrastructură digitală reutilizabilă mai consolidată, cu standarde comune și blocuri digitale comune și un cadru european coerent pentru partajarea securizată și de încredere a datelor. Pentru toate acestea am solicitat și un buget mărit față de propunerea inițială a Comisiei. 

 Vreau ca România să fie complet digitalizată, să acceseze toate fondurile europene disponibile și să se poată alinia la acest Regulament, iar studenții și lucrătorii români, care își desfășoara activitatea în diferite state membre ale UE să aibă acces digitalizat și automat la documentele lor personale, de muncă sau studii”, a transmis FALCĂ. 

Prezentarea din comisia ITRE a fost făcută și în prezența comisarului european pentru buget și administrație, Johannes Hahn. Acesta a propus măsuri pertinente dedicate administrațiilor publice pentru realizarea degitalizării europene și a transmis că „îndeplinirea obligațiilor Comisiei prevăzute în prezenta propunere legislativă va necesita aproximativ 130 de milioane EUR între 2023 și 2027 și va fi finanțată direct din programul Europa digitală. Alocările finale vor face obiectul stabilirii priorităților de finanțare în contextul procedurii de adoptare subiacente și al acordului comitetului aferent programului respectiv. Costurile administrative ale Comisiei sunt estimate la aproximativ 2,822 milioane EUR, incluzând costurile cu resursele umane și alte cheltuieli administrative”. 

Provocările viitoare pentru infrastructura feroviară au fost dezbătute într-o primă audiere publică în Comisia pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Eurodeputatul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE) a transmis că membrii comisiei TRAN împreună cu experții invitați examinează atât viitorul tarifelor de acces la calea ferată, cât și investițiile în infrastructura feroviară necesare pentru ca sectorul să contribuie la decarbonizare. „Provocările viitoare pentru infrastructura feroviară: taxele de acces la calea unică europeană și investițiile necesare pentru decarbonizare au fost analizate în contextul cererii globale de transport care crește rapid. Având în vedere tendințele actuale, transportul de pasageri și de marfă se va dubla până în 2050. O astfel de creștere este un semn al dezvoltării economice, dar implică o cerere mai mare de energie și o creștere a emisiilor de CO2 și a poluanților atmosferici. Într-o lume care devine din ce în ce mai urbanizată, călătoriile cu trenul se potrivesc bine nevoilor urbane. Feroviarul de mare viteză poate servi ca alternativă la călătoriile pe distanțe scurte, iar feroviarul convențional și de marfă pot completa alte moduri de transport pentru a oferi o mobilitate eficientă”, a explicat FALCĂ.

Europarlamentarul a mai subliniat și faptul că „sectorul feroviar poate oferi beneficii substanțiale pentru sectorul energetic, precum și pentru mediu. Diversificând sursele de energie și oferind o mobilitate mai eficientă, calea ferată poate reduce consumul de energie din transport și poate reduce numărul accidentelor rutiere. Până în 2050, calea ferată ar trebui să-și extindă substanțial cota modală pe distanțe medii și lungi atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, pe baza unei rețele dense conectate la toate aeroporturile și porturile maritime principale”. „Sectorul feroviar contribuie major la dezvoltarea economică și socială a Europei, deoarece oferă locuri de muncă pentru un număr semnificativ de personal cu înaltă calificare. În întreaga Uniune, aceștia lucrează în companii de diferite dimensiuni, fie furnizând direct servicii de transport, fie ca parte a lanțului de aprovizionare și logistică. Activitățile lor oferă fundația nu numai pentru operarea sistemului feroviar, ci și pentru industria de succes a aprovizionării feroviare din Europa, care aduce contribuții considerabile la nevoile pieței globale de echipamente feroviare. Transportul feroviar se adaptează la schimbările demografice și se adaptează la tendințele în schimbare în comportamentul consumatorilor, bazându-se pe o serie de abilități bazate pe cunoștințe în care Europa este lider în lume, ajutată de standarde care sunt de facto standarde mondiale – fie în materie de siguranță, tehnologia vehiculelor, aplicații telematice, proiectarea sistemelor, inginerie civilă sau operațiuni. Acest sector de transport este liderul global și continuă să îndeplinească obiectivele și nevoile societății. Pentru ca UE să-și îndeplinească obiectivele până în 2050, feroviarul va avea nevoie de finanțare publică și privată combinată de aproximativ un trilion de euro”, a transmis Gheorghe FALCĂ.

Eurodeputatul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE) a transmis că în cadrul Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie / ITRE a avut loc o primă audiere publică referitoare la Regulamentul european privind reforma proiectării pieței de energie electrică, propus de Comisia Europeană.

„Prețurile la energie au crescut semnificativ în perioada 2021-2022, fiind rezultatul scăderii aprovizionării cu gaz, în special ca urmare a începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al utilizării energiei drept armă. Creșterile de preț au rezultat, de asemenea, din creșterea cererii de energie, odată cu redresarea economiei mondiale după pandemia de COVID-19. Toate aceste creșteri de preț au fost resimțite rapid de gospodării, industrie și întreprinderi din întreaga UE, iar guvernele au luat imediat măsuri pentru a le atenua. La nivel european, UE a elaborat rapid un set de instrumente privind prețurile la energie, care conține măsuri de abordare a prețurilor ridicate, în special pentru consumatorii cei mai vulnerabili, precum și planul REPowerEU. Aceste inițiative au fost urmate de instituirea unui regim temporar de ajutoare de stat pentru a permite anumitor măsuri să atenueze impactul prețurilor ridicate, a unui regim de stocare a gazului bine pus la punct, a unor măsuri efective de reducere a cererii de gaz și energie electrică, a unor procese de autorizare mai rapide în materie de energie din surse regenerabile și rețele, precum și a unor regimuri de limitare a prețurilor pentru a se evita profiturile excepționale atât pe piața gazului, cât și pe piața energiei electrice.

În acest context, Comisia Europeană a propus o reformă fundamentată a pieței de energie electrică la nivel european”, a explicat Gheorghe FALCĂ.

Potrivit dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, „propunerea abordează preocupările consumatorilor, ale industriei și ale investitorilor cu privire la expunerea la prețuri volatile pe termen scurt, determinate de prețurile ridicate ale combustibililor fosili”. „Reforma pe care o avem în vedere va optimiza organizarea pieței energiei electrice prin completarea piețelor pe termen scurt cu un rol mai important pentru instrumentele pe termen mai lung, permițând consumatorilor să beneficieze de contracte cu prețuri mai mari și facilitând investițiile în tehnologii curate.  În esență, va fi vorba despre necesitatea de a reduce producția de combustibili fosili, ajungându-se la prețuri mai mici pentru consumatori în cazul unor viitoare crize ale combustibililor fosili datorită costurilor operaționale scăzute ale energiei din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Totodată, propunerea prevede măsuri menite să protejeze consumatorii, să le ofere acestora posibilitatea de a alege dintre mai multe tipuri de contracte și un acces mai direct la energia din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Comisia propune măsuri de contracarare a expunerii la creșteri bruște ale prețurilor pe termen scurt prin contracte de achiziție de energie electrică și mai multe obligații prudențiale pentru furnizorii de energie”, a explicat FALCĂ.

Această audiere publică a fost primul pas care a dat startul dezbaterilor și negocierilor cu privire la viitorul pieței de energie electrică în UE.

Eurodeputatul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE) a vorbit despre importanța tranziției energetice la nivelul Europei și o victorie, în acest sens, a celor de la PPE. „Este o zi bună pentru tranziția energetică a Europei, deoarece ideea Grupului PPE de a crește lansarea energiei regenerabile până la o țintă de 45% până în 2030 a fost aprobată acum de o mare majoritate în comisia parlamentară”, a punctat eurodeputatul liberal.

Gheorghe FALCĂ a explicat: „Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European a votat revizuirea Directivei privind energia regenerabilă (RED III). Energia regenerabilă este de o importanță primordială pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 și pentru independența energetică a Europei. Războiul lui Putin împotriva Ucrainei obligă Europa să-și reconstruiască sistemul energetic și mai repede.

În acest context, hidrogenul va juca un rol cheie în decarbonizarea Europei, în special atunci când va fi generat din energie regenerabilă, cunoscut în mod obișnuit ca hidrogen verde. România are un potențial natural excepțional de a produce energie regenerabilă atât onshore, cât și offshore. Țara noastră este încurajată să investigheze și să-și dezvolte potențialul eolian offshore, care este semnificativ, după cum arată un studiu EPG (Energy Policy Group).

Nu în ultimul rând, Planificarea Spațială Maritimă Națională va trebui să țină cont de potențialul energetic offshore, iar România și Bulgaria trebuie să definească împreună, să convină și să coopereze cu privire la cantitatea de producție regenerabilă offshore care va fi desfășurată în bazinul Mării Negre până în 2050, cu pași intermediari în 2030 și 2040”.