Circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc, potrivit unui raport care incriminează instituţia bancară că a ajutat organizaţii criminale şi traficanţi să-şi ţină secrete depozitele şi identitatea.

În funcţie de suma totală depozitată de clienţi în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări, valoarea conturilor românilor pe care instituţia bancară le-ar fi ţinut secrete fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ).

Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport.

Potrivit documentului, HSBC Private Bank, filiala elveţiană a băncii britanice HSBC, a ajutat peste 100.000 de persoane şi companii din 203 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor.

Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008.

Clienţii elveţieni au depozitat cele mai mari sume în conturile HSBC în 2006-2007, valoarea totală a depozitelor însumând 31,2 miliarde de dolari, urmaţi de clienţi cu legături în Marea Britanie (21,7 miliarde de dolari), Venezuela (14,8 miliarde de dolari), SUA (13,4 miliarde de dolari), Franţa (12,5 miliarde de dolari) şi Israel (10 miliarde de dolari).

În funcţie de numărul deponenţilor, România se află pe locul 62 în clasamentul ICIJ, cu 219 clienţi, încadrată de Luxemburg (222 clienţi) şi Insulele Cayman (212 clienţi). Topul este condus de Elveţia, cu 11.235 de clienţi cu legături în această ţară, Franţa (9.187 clienţi), Marea Britanie (8.844 clienţi) şi Brazilia (8.667 clienţi).

Majoritatea datelor privind numărul de deponenţi se referă la perioada 1988-2007.

Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după ce Rusia a anexat Crimeea, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terrorism, potrivit Bloomberg.

Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi Regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, Prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.

Justiţia din mai multe state, între care Argentina, Belgia, Franţa şi Grecia, investighează de mai mulţi ani HSBC pentru implicare în evaziune fiscală şi spălare de bani.

În 2012, HSBC a acceptat să plătească autorităţilor din Statele Unite o amendă record de 1,92 miliarde de dolari pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii privind deficienţe în mecanismele pentru combaterea spălării de bani.

sursa: ziarul financiar

Cele două proiecte constau în modernizări în rețeaua de distribuție a energiei termice şi exinderea rețelei de iluminat public prin implementarea panourilor fotovoltaice pentru alimentarea parţială.

Investiția în valoare de 12,2 milioane de franci elveţieni este în mare parte susținută de către Guvernul Elveției (10,3 milioane de franci) și a fost aprobată prin Programul de Cooperare Elveția-România. Contribuția locală va fi de 15% din valoarea proiectului.

“Majoritatea sumei alocate proiectului adică 8,5 milioane de franci elveţini va fi destinată modernizării în rețelei de distribuţie şi transport a energiei termice, urmând ca punctul termic din cartierul Aradul Nou să fie tranformat radical, prin schimbarea totală a instalațiilor. Potrivit viceprimarului, acest punct trebuie modernizat pentru că se află la cea mai mare distanță față de producătorul de energie termică CET, astfel că pierderile din rețea depășesc 50 la sută, mai ales că o porțiune de câțiva kilometri a rețelei are conducte aeriene” a declarat viceprimarul Bognar Levente

Lungimea reţelei de transport care urmează să fie reabilitată este de 7.000 metri, reprezentând aproximativ nouă procente din lungimea de 79.000 metri reţea existentă în oraș, iar lungimea reţelei de distribuţie care urmează să fie reabilitată este de 6.500 metri, reprezentând 6,56 la sută din lungimea de 99.000 metri reţea extinsă.

Extinderea reţelei de iluminat public prin implementarea panourilor fotovoltaice pentru alimentarea parţială este cea de-a doa component a proiectului. Panourile fotovoltaice vor fi montate în 70 de locuri de joacă din oraș, dar și pe faleza Mureşului (între podul Micălaca și podul Traian) sau pe centura rutieră parte din DN 7.

Alături de viceprimarul Levente Bognar la lansarea proiectului a fost prezent şi reprezentantul Unității Naționale de Coordonare a Programului de Cooperare Elveţiano – Român, Gyorgy Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice

Activarea clauzei privind vizele Schengen de către Elveţia se poate face doar în situaţii excepţionale, în cazul unui aflux masiv de imigranţi, şi vizează ţările din afara Uniunii Europene, a precizat, vineri, la solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe.

Potrivit sursei citate, Elveţia a adoptat, miercuri, noile prevederile din acquis-ul Schengen, intrate în vigoare la 9 ianuarie 2014.

“Având în vedere participarea sa la Spaţiul Schengen, Elveţia a decis preluarea dezvoltărilor acquis-ului Schengen, introduse de intrarea în vigoare, la 9 ianuarie 2014, a Regulamentului nr. 1289/2013 de amendare a Regulamentului nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie”, se arată în răspunsul MAE.

Printre dispoziţiile noului regulament se numără şi cea referitoare la “posibilitatea suspendării temporare a scutirii de la obligaţia de a deţine viză pentru cetăţenii statelor terţe aflate pe lista pozitivă a statelor ai căror resortisanţi nu trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre”, informează Ministerul de Externe.

Activarea acestei clauze de ultim resort se poate face numai “în situaţii excepţionale”, în cazul unui aflux masiv de imigranţi.

“Această clauză se aplică exclusiv cetăţenilor statelor terţe (care nu sunt membre ale Uniunii Europene) listate în Anexa II a Regulamentului nr. 539/2001. Aşadar, clauza nu se aplică României, având în vedere calitatea acesteia de stat membru al UE”, a mai precizat MAE.