Parlamentarii PSD de Arad au răspuns prompt la solicitarea de a discuta public în cadrul Comisiei pentru Dialog Social de la Prefectură problematica CET, în condițiile în care amatorismul și incompetența administrației locale au adus Aradul într-o nouă situație critică. Deputații Dorel Căprar, Adrian Todor și Florin Tripa au reiterat poziția PSD Arad în ceea ce privește nesăbuința în gestiune și proasta administrare a societății, obiectiv care a fost transformat de primarul Gheorghe Falcă într-o adevărată gaură neagră a bugetului local. Acum, precum anul trecut și în multe alte ocazii, Falcă periclitează sănătatea și confortul termic al arădenilor prin lipsă de asumare, opacitate față de soluțiile opoziției și tendința absurdă de a perpetua seria aventuristică de experimente pe spinarea cetățenilor.

Toate acestea nu sunt fără consecințe iar oamenii riscă să rămână în plină iarnă fără caldură, pentru că edilul nu a vrut să țină cont la momentul oportun de rezolvările posibile pe care PSD le-a avansat, de la instituirea unei comisii de anchetă pentru evaluarea activității CET și până la atât de necesara intrare în legitimitate procedurală prin preluarea patrimonială a punctelor termice, în spiritul dictat de lege.

Atunci ca și în acest moment, Gheorghe Falcă a procedat identic, prin respingerea dialogului, gestul teatral de ieri de a părăsi ședința în lipsa oricăror argumente fiind un exemplu că pe fond nu urmărește rezolvarea problemei ci doar circul politic, stârnit și întreținut de PNL Arad.

Primarul se simte mult mai comod când se joacă cu banii arădenilor sau când se face că nu înțelege procedurile oficiale și cere patetic bani de la Guvern pentru obiective aflate în administrarea și responsabilitatea administrației locale. Mai mult decât atât “neliniștea sa” privind CET Arad se manifestă doar la început și sfârșit de sezon rece când situația se acutizează, datorită întregului șir de erori și gafe ale echipei Falcă. Confortabil se simte doar când numește directori peste directori pe criterii politice la CET, când alimentează financiar camarila de partid pe filiera unor noi tunuri administrative, manevre care au transformat instituția în pușculița PNL Arad.

Ceea ce nu vrea să înțeleagă edilul este că nu te poți juca cu sănătatea oamenilor și nici cu banii lor. Minciunile ies întotdeauna la iveală iar administrația Falcă domnește peste un castel din cărți de joc care zi de zi se năruie.

Îngrijorarea parlamentarilor PSD de Arad nu se manifestă pentru miloanele din conturile personale ale politicienilor liberali ci față de situația extremă în care aceștia i-au adus pe arădeni. Întotdeauna social-democrații arădeni vor fi deschiși dialogului, consultărilor și analizelor serioase și vor oferi rezolvări fundamentate cu privire la funcționarea corectă, legală și eficientă a instituțiilor locale.

Biroul de Presă al PSD Arad

Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților a avut astăzi pe ordinea de zi un proiect de modificare a Legii dialogului social inițiat de actualul ministru al dialogului social, Liviu Pop. Prin modificările propuse sunt reintroduse sindicatele reprezentative și federațiile în negocierea contractelor colective de muncă.

Deputatul PNL Claudia Boghicevici a subliniat ipocrizia cu care tratează Guvernul social democrat problematica dialogului social, în condițiile în care punctul de vedere transmis pe acest proiect legislativ este negativ. ”După ce Victor Ponta în campanie electorală le-a promis sindicatelor îndeplinirea tuturor solicitărilor pentru a-și asigura sprijinul lor, acum se pare că sindicatele au devenit inamicul numărul unu. Nu cred că mai există premier social-democrat care să acuze sindicatele că gonesc investitorii doar pentru că acestea protestau de fapt împotriva Executivului. Astăzi la Comisia pentru Muncă ne-am confruntat cu o situație care frizează absurdul și ridicolul: un proiect de lege inițiat de un parlamentar care acum este și ministru chiar pe domeniul de reglementare al legii nu este susținut de Guvern. Este vorba de o nouă culme a absurdității cu care Ponta guvernează România de 3 ani de zile, perioadă în care nu și-a respectat nici cele mai elementare promisiuni electorale. Nu mai e prin urmare de mirare că inclusiv sindicatele dezavuează politicile actualului guvern de stânga, așa cum rezultă și din anunțurile recente privind organizarea unor greve în administrația publică. Din acest punct de vedere, invitarea sindicatelor la Cotroceni de către președintele Iohannis este de salutat”, a declarat Claudia Boghicevici.

Ministru delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop a fost prezent pentru câteva ore în municipiul Arad, prilej cu care s-a întâlnit și cu reprezentanții mass-media.  A fost însoțit la sediul PSD de Alexandra Braica și Dorel Căprar. MinistrulLiviu Pop a ținut să aducă unele lămuriri referitor la afirmațiile celor din opoziție pe subiectul politizării concursurilor pentru funcţiile de inspectori şcolari generali ai inspectoratelor şcolare judeţene

.De precizat că fostul deputat PDL și fost inspector general Marius Göndör, acum vicepreşedinte al PNL Arad, a afirmat într-o conferință de presă că aceste concursuri sunt politizate și că el dorește să candideze la funcția de inspector școlar general, cu orice risc.

„Ar fi bine ca reprezentanții opoziției să se abțină de la astfel de comentarii. Concursurile sunt organizate în baza legii făcute de PDL iar acum vin şi spun că sunt politice. Mi se pare o inepţie”, a arătat ministrul Pop.

După ce vor fi finalizate concursurile pentru inspectori școlari generali, vor urma cele pentru funcțiile de directori de școli.

Alexandra Braica, secretar de stat pentru dialog social a susţinut astăzi o conferinţă de presă, principalul subiect fiind obiectivele politicii de dialog social şi strategia de acţiuni ale acesteia.

-         ameliorarea cadrului legislativ, cu respectarea normelor europene şi internaţionale;

-         consolidarea dialogului social tripartit şi a parteneriatului social;

-         eficientizarea dialogului social şi implicarea accentuată a partenerilor sociali în guvernanţă;

-         intensificarea colaborării cu Consiliul Economic şi Social şi susţinerea dialogului civic în cadrul CES prin implicarea organizaţiilor societăţii civile;

-         susţinerea şi promovarea dialogului autonom (sindicate-patronate) şi a negocierilor colective;

-         susţinerea şi promovarea soluţionării amiabile a conflictelor colective de muncă;

-         promovarea culturii dialogului social.

Strategii de acţiune pe termen scurt şi mediu:

-         adoptarea Legii Consiliului Economic şi Social, pentru cooptarea organizaţiilor societăţii civile în dialogul civic şi pentru eficientizarea dialogului CES – instituţii;

Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului economic şi social a fost adoptată de Guvern în data de 27 martie a.c., fiind transmisă către Parlament conform procesului legislativ, în prezent aflându-se în dezbatere în plenul Senatului.

-         modificarea Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, pentru eliminarea deficienţelor în aplicare, astfel încât de libertatea de asociere sindicală şi dreptul la negociere colectivă să beneficieze cât mai multe categorii de lucrători, iar negocierea colectivă să devină un instrument eficient de reglementare a relaţiilor de muncă;

Legea nr.62/2011 privind dialogul social, urmează a fi modificată, în prezent la nivelul ministrului delegat pentru dialog social s-au purtat consultări cu patronatele şi sindicatele pe această temă.

-         constituirea comisiilor tripartite de dialog social la nivel regional;

-         impulsionarea activităţii comisiilor de dialog tripartit la nivel local;

-         diseminarea rezultatelor dialogului social şi a bunelor practici de cooperare şi negociere colectivă;

-         organizarea unor cursuri de formare de mediatori pentru conflicte colective de muncă, cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii şi promovarea soluţionării conflictelor colective prin mediere;

-         organizarea unor seminarii/întâlniri de instruire şi consiliere a personalului responsabil cu dialogul social din autorităţile publice şi a reprezentanţilor partenerilor sociali cu privire la problematica dialogului social şi a bunelor practici de cooperare şi negociere colectivă.

AGENDA GUVERNULUI PE TEMA DIALOGULUI SOCIAL:

1. I.          Guvernul continuă să ia măsuri pentru a proteja consumatorii vulnerabili

§  Guvernul ia în continuare măsuri pentru limitarea efectelor negative ale liberalizării pieţei de energie.

§  Companiile de gaze vor fi nevoite să platească o taxă pentru venitul suplimentar realizat ca urmare a liberalizării preţurilor. Din aceşti bani o parte vor fi daţi către familiile cu venituri mici, consumatori vulnerabili.

§  Guvernul, în urma unei analize făcute împreună cu experţii Băncii Mondiale, a hotărât majorarea alocaţiei de sprijin familial începând cu 1 iulie, iar de la 1 ianuarie majorarea alocaţiei pentru întreţinere.

§  Aceste măsuri vor ajuta 444 000 de familii.

§  USL demonstrează că este alături de cei care au nevoie. Noi nu suntem ca cei de la PDL, care în loc să ajute categoriile sociale aflate în necesitate, le împovărau mai tare. Noi nu mărim taxele pentru populaţie, ci preferăm să taxăm veniturile suplimentare realizate de companii.

 (OUG pentru modificarea L.nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr.277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată)

1. II.                 OUG 36/30.04.2013 privind aplicarea în perioada 2013 -2018 a unor măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare

Având în vedere angajamentele asumate de România prin acordurile de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană din anul 2011 – 2012, acte prin care Guvernul României s-a obligat să rezolve deficienţele constatate la unele întreprinderi de stat prin măsuri care să conducă la restructurarea economico-financiară a acestora şi la eliminarea pierderilor şi eficientizarea pe termen lung a activităţii, întrucât reducerea arieratelor către bugetul general consolidat este unul din obiectivele convenite prin Scrisoarea de intenţie şi Memorandumul tehnic de înţelegere din Aranjamentul stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

S-a adoptat în Sedința de Guvern din 30.04.a.c. ordonanţa de urgenţă a căror prevederi  reglementează măsurile de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare, din cadrul unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi al societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, (denumite operatori economici).

Persoanele concediate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă beneficiază de următoarele drepturi:

a) indemnizaţie de şomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare;

b) venit lunar de completare;

c) plăţi compensatorii acordate de către operatorii economici din bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora, în conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, respectiv încheiate la nivelul fiecărui operator economic.

Venitul lunar de completare prevazut se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj. Acesta se acordă lunar pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate în condiţiile acestei  ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:

a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;

b) 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani;

c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani;

d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele concediate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă beneficiază, până la încheierea perioadei prevăzute mai sus, de un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj la data încetării plăţii indemnizaţiei de şomaj.

1. III.              HG privind acordarea de ajutoare de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii

Ajutorul de minimis se acordă IMM-urilor, prin alocări de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice-Acţini generale, sub forma de sume nerambursabile, în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita echivalentului în lei a valorii maxime de 200.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi

1. IV.             L. privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior

În UE tinerii numără aproape 100 de milioane – adică o cincime din populaţia totală a Uniunii Europene. Aceştia se confruntă cu o serie de provocări (agravate de actuala criză economică) legate de calitatea sistemelor de educaţie şi formare profesională precum şi de ansamblul factorilor de natură economică şi socială care influenţează accesul la piaţa forţei de muncă. La nivel European, rata şomajului în rândul tinerilor (cu vârsta între 15 şi 24 de ani) a cunoscut o creştere impresionantă situându-se la 21%. Începând din anul 2008, numărul total al şomerilor tineri a crescut cu un milion. În prezent, în UE-27 există peste cinci milioane de tineri sub 25 de ani care nu pot găsi un loc de muncă.

În conformitate cu angajamentele stipulate în Programul de Guvernare 2012 - Capitolul 14. Muncă, Familie şi Protecţie Socială, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi-a asumat responsabilitatea promovării legii „internship-ului”. Deşi legislaţia românească nu prevede conceptul de „internship” totuşi, la elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere corelarea acestuia cu prevederile Codului Muncii, republicat, art. 31, alin. 5 şi alin. 6, referitoare la stagiu „Modalitatea de efectuare a stagiului se reglementează prin lege specială”.

Angajatorii care încheie un contract de stagiu în condiţiile prezentei legi, pot primi lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe perioada derulării contractului de stagiu, pentru acel stagiar, o sumă egală cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.