Consiliul Europei a publicat recomandări privind achizițiile publice pentru perioada pandemiei Covid-19. Consiliul Județean Arad a respectat întru totul aceste recomandări și s-a ghidat după ele în achizițiile publice realizate pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad.

Consiliul Județean Arad a investit 34,2 milioane de lei pentru pregătirea Spitalului Județean în perioada pandemiei. Curtea de Conturi a stabilit că 0,17% din această sumă, adică 59 de mii de lei, a fost cheltuită necorespunzător. Eu nu spun nici ilegal, nici netransparent, fiindcă nu s-au plătit bani ilegal și toate principiile de transparență au fost respectate! Dacă s-ar fi făcut plăți ilegale, astăzi discutam despre răspunderea penală a celor care le-au angajat, or nu este cazul de așa ceva!

Sunt trei teme de control unde se impută fonduri Consiliului Județean Arad.

1.Rezervarea hotelurilor pentru personalul medical.

Aici lucrurile sunt clare: au fost cerute ofertele de prețuri de la hoteluri, comunicarea privind atribuirea a fost trimisă către toți ofertanții. Publicarea pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice a fost, potrivit legii, o formalitate post-atribuire care nu afectează procedura de atribuire. De aceea, nu poate fi nici motiv de corecție aplicată de Curtea de Conturi!

Este adevărat, au fost cadre medicale care au solicitat camere de hotel în perioada pandemiei și nu le-au mai folosit. Au dat și declarații scrise în acest sens, la Curtea de Conturi. Doar că nu au anunțat pe nimeni că își anulează rezervarea, iar acele camere au trebuit plătite. Consiliul Județean a fost obligat prin Ordonanță Militară să asigure camerele de hotel, am avut și solicitări din partea personalului, unele chiar imperative, prin presă și cred că vă amintiți cu toții discuțiile cu personalul medical alarmat că și-ar putea infecta familia dacă revine acasă după tura de lucru. Dacă oamenii nu s-au cazat, nu este vina Consiliului Județean. Vă pot spune că am încercat să discutăm cu hotelurile, unele au fost de acord să returneze banii nefolosiți, cu altele încă negociem. Dar din punctul meu de vedere, cei care au rezervat camerele dar nu le-au folosit ar trebui să plătească pentru ele.

2.Sporurile prea mari acordate pentru personalul medical din prima linie.

Cred că suntem cu toții de acord că a fost nevoie de recompensarea personalului medical care a salvat vieți. A existat și o prevedere legală în acest sens. Curtea de Conturi a considerat că sporurile au depășit plafonul legal și ne-a solicitat ca până la sfârșitul anului să le recuperăm. Dacă așa consideră Curtea de Conturi că trebuie să se întâmple, cu tot regretul față de personalul medical implicat și afectat, sumele se vor recupera. Este vorba însă de depășiri mici, pe ansamblu.

3.Penalități necalculate la aparatura medicală nelivrată.

Având în vedere că aparatura medicală în discuție nu a fost livrată până la controlul Curții de Conturi, Consiliul Județean Arad nu putea stabili cuantumul penalităților. Penalitățile au fost calculate îndată ce aparatura a fost livrată, și ar fi fost calculate și fără recomandarea Curții de Conturi, pentru că funcționarii nu riscă să pună banii din buzunar pentru nerespectarea contractului niciunei firme.

„Acestea fiind spuse, aș dori să trag câteva concluzii:

-înțelegem că majoritatea PSD din Parlamentul României încearcă să găsească nereguli la administrațiile liberale și a dat ordin Curții de Conturi, pe care o controlează, să ne verifice. La Arad nu au avut ce să găsească. Repet, Consiliul Județean Arad a investit 34,2 milioane de lei pentru pregătirea Spitalului Județean în perioada pandemiei. Curtea de Conturi a stabilit că 0,17% din această sumă, adică 59 de mii de lei, a fost cheltuită necorespunzător. Asta în condițiile stării de urgență, când funcționarii din Consiliul Județean au muncit sub o presiune extraordinară să facă achizițiile necesare pentru salvarea vieților pacienților. În timp ce la noi se muncea sub presiune, alții stăteau ascunși și tot ei vin acum să facă pe moraliștii, ceea ce este nu numai ipocrit, ci și imoral. Felicit colegii mei care au reușit să facă față acestei perioade și au demonstrat că la Consiliul Județean Arad se lucrează corect și eficient!

-pe achizițiile publice din perioada pandemiei Covid-19 nu s-a produs nicio ilegalitate la Consiliul Județean Arad. S-au respectat recomandărilor Consiliului Europei. Au existat legi contradictorii la nivel național, funcționarii au trebuit să își asume riscuri foarte mari și au făcut-o. De la București ni s-au cerut permanent acțiuni concrete și urgente, la Arad opinia publică a solicitat, de asemenea, să salvăm pacienții, cadrele medicale ne-au cerut insistent echipamente, materiale de protecție și aparatură, respectiv cazare. Funcționarii din Consiliul Județean Arad au făcut față, au respectat legea și și-au adus contribuția la liniștirea situației.

Eu înțeleg că trăim într-o perioadă a contestării tuturor, când dă foarte bine să spui că se fură. Dar nici pandemia nu a fost prilej de furt, la Consiliul Județean Arad, banii au fost investiți legal în aparatură medicală, echipamente medicale și materiale de protecție, pentru sănătatea pacienților și protejarea personalului medical” – a precizat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Bănuielile cu privire la acte de corupţie din administraţia locală din Arad nu sunt doar puncte de vedere ale unor politicieni sau ziarişti. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, în anul 2015, cu privire la fapte de neglijenţă în serviciu şi conflict de interese, cu un prejudiciu de 149.368 lei, la Primăria Arad. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad şi în 2013, cu privire la un prejudiciu creat la Consiliul Judeţean Arad, în valoare de 1.782.100 de lei, prin plata unor cheltuieli fără documente justificative. De asemenea, Curtea de Conturi a sesizat DNA cu privire la abuz în serviciu şi conflict de interese la CJA, în 2015, cu prejudiciu de 129.200 de lei. “Sunt sesizări ale Curţii de Conturi nesoluţionate încă. Sesizările Curţii de Conturi vin să întărească suspiciunile legate de fapte de corupţie care caracterizează administraţia PDL-PNL. Spun suspiciuni în ideea în care nu avem încă decizii ale instanţelor de judecată. Cer public Primăriei Arad şi Consiliului Judeţean Arad să facă precizări legat de sesizările Curţii de Conturi. Cred că atunci când instituţii oficiale ale statului, cu atribuţii de control, fac astfel de sesizări, sunt indicii serioase în legătură cu cheltuirea nejustificată a banilor publici. Dacă coroborăm astfel de plângeri cu achiziţii la preţuri exagerate, gen băncile de pe strada Meţianu sau mobilierul din Parcul Pădurice, cu calitatea proastă a unor lucrări executate, cu proiecte gândite parcă pentru a arunca pe apa Mureşului banii publici, ca pistele de biciclete, avem imaginea unei administraţii ineficiente şi iresponsabile”, apreciază consilierul municipal PSD Marin Lupaş.

Prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea, a explicat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că raportul Curții de Conturi pe anul 2013 confirmă, din păcate, modul iresponsabil, ineficient și discreționar în care sunt cheltuiți banii publici de către premierul Victor Ponta și colegii săi din PSD.

„Curtea de Conturi a constatat că bugetele publice au fost păgubite în 2013 cu peste 1.1 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât în anul anterior, bani de care românii au fost privați prin relele practici de guvernare ale lui Victor Ponta. Raportul Curții de Conturi spune că <impactul financiar al neregulilor constatate (…) în anul 2014, comparative cu cel înregistrat în anul 2013, este mai mare cu 1.186,8 milioane lei, respectiv cu 30,4%, și anume: 422,5 milioane lei veniturile suplimentare și cu 764,3 milioane lei prejudiciile>. Incompetența guvernanților reiese tocmai din fundamentarea nerealistă a proiectului de buget.  Prin cele două rectificări operate în 2013, veniturile bugetului de stat s-au diminuat cu 4.818,3 milioane lei, creditele bugetare s-au redus cu 2.329,2 milioane lei, iar deficitul s-a majorat cu 2.489,1 milioane lei. Una dintre practicile cele mai nocive a fost alocarea de sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare și transparente, acest fond funcţionând practic ca un buget paralel fără control parlamentar. În 2013, guvernul Victor Ponta a emis 38 hotărâri pentru alocarea a aproape un miliard de lei din Fondul de rezervă bugetară, majorat astfel de aproximativ cinci ori faţă de prevederile iniţiale. Deși Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară pot fi acordaţi doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, guvernul a aprobat numeroase derogări pentru a aloca bani din această sursă în special primarilor săi. Banii au fost repartizaţi prin ordin al vicepremierul Liviu Dragnea şi fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie publicată în Monitorul Oficial. În practică, nu a existat nici măcar un control al Ministerului Finanţelor prin care să fie verificat dacă obiectivul final prevăzut în documentul de alocare a banilor a şi fost îndeplinit”, a declarat Adrian Țolea.

În același timp, prim-vicepreședintele PNL Arad a explicat că ANAF a fost instituția care a prejudiciat cel mai mult bugetul de stat.

„Instituția care a prejudiciat cel mai mult bugetul de stat a fost ANAF, prin lipsa de performanță a administrației fiscale și incapacitatea de a contraca fenomene de evaziune fiscală. În numele PNL, cer audierea ANAF în Comisia de Buget, Finanțe și Bănci a Parlamentului României. Raportul Curții acuză, per ansamblu, <insuficienta preocupare din partea entităţilor publice pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară. Aceasta confirmă că fondurile şi patrimoniul public al statului sunt gestionate într-un regim în care performanţa utilizării lor nu este un criteriu prioritar>. PNL consideră că situația reieșită din documentul Curții de Conturi frânează în mod grav și nepermis dezvoltarea și modernizarea țării. România are nevoie de o schimbare de paradigmă, prin care administrația publică să devină una eficientă, transparentă, gândită pentru a răspunde nevoilor reale, cerințelor şi aşteptărilor cetăţeanului-contribuabil. Un viitor guvern PNL își va asuma această misiune!”, a mai declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea.

Vicepreşedintele Partidului Conservator, Leontin Aslău anunță că va sesiza Curtea de Conturi a României după ce a primit un răspuns de-a dreptul halucinant la o petiție adresată Camerei de Conturi Arad.

Acesta a adresat o solicitare înregistrată cu numărul 700/24 februarie 2014 către Camera de Conturi Arad. Leontin Aslău cerea instituției în speţă să verifice modul în care municipalitatea îl obliga la plata unei redevențe pe doi ani de zile (2011 – 2013) pentru parcarea “Corleone”, în condițiile în care terenul a stat nefolosit până în luna februarie, din pricina proceselor deschise pe această temă. Pentru parcarea din incinta Ștrandului Neptun, societatea Corleone a plătit concesiunea pe o perioadă de douăzeci de ani, în ciuda faptului că nu s-a putut dispune de acest teren din anul 2005 și până pe data de 24 februarie 2014, când Curtea de Apel Timișoara i-a dat omului de afaceri câștig de cauză în procesul cu Primăria.

În loc să clarifice problema semnalată de omul de afaceri arădean,,directorul Camerei de Conturi Arad s-a mulţumit să-i răspundă solicitării lui Leontin Aslău, că solicitarea acestuia nu se circumscrie în sfera competențelor și atribuțiilor Curții de Conturi.Nemulțumit de răspunsul directorului Camerei de Conturi, Leontin Aslău nu se arată deranjat de faptul că achizițiile publice ale Primăriei nu sunt, de fapt, verificate cu adevărat de instituția de control. iar primarul Gheorghe Falcă continuă practica prețurilor umflate la achizițiile publice ale Primăriei, atâta timp cât nu este deranjat de Camera de Conturi.

Mai jos puteţi urmări integral declaraţiile omului de afaceri Leontin Aslău:

Dezmățul pe bani publici al angajaților de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), așa cum o relevă raportul Curții de Conturi privind cheltuielile din anul 2012, arată că guvernarea USL operează cu realități paralele: pe de o parte nu există bani pentru creșterea alocațiilor sau a pensiilor, pe de alta li se permite unor instituții publice aflate pe deficit să își acorde premii și alte bonusuri financiare uriașe, consideră Claudia Boghicevici, coordonatorul portofoliului Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Alternativă PDL.

”Auditul Curții de Conturi privind cheltuielile CSSPP din 2012 demonstrează că guvernarea USL tolerează sfidarea românilor pe bani publici. Chiar dacă CSSPP, și acum ASF, se finanțau din venituri proprii, aceste instituții administrează banii cetățenilor care contribuie la sistemul de pensii prin Pilonul 2. Faptul că după ani de zile de cifre economice pozitive aceste instituții au ajuns pe pierdere în guvernarea USL transmite un semnal extrem de îngrijorător într-o piață extrem de sensibilă. CSSPP a avut credibilitate până la preluarea guvernării de către USL, acum administrarea pensiilor private riscă să sufere la capitolul credibilitate tocmai din cauza celor care sunt însărcinați pe bani mulți să supravegheze acest sistem”, a declarat Claudia Boghicevici.

Deputatul PDL critică și modul netransparent și intempestiv prin care CSSPP, CNVM și CSA au fost integrate în noua Autoritate de Supraveghere Financiară în prima parte a acestui an, după ce noua structură nu a adus reduceri de costuri. ”Cei de la USL au invocat nevoia urgentă de a crea un mastodont ca ASF printr-o ipotetică reducere de costuri. După câteva luni vedem că povara bugetară este dimpotrivă mai mare, că s-au creat 300 de sinecuri pentru clientela USL și că FMI a cerut ferm reorganizarea ASF. Guvernul USL trăiește în realități paralele. Pe de o parte pretinde că nu sunt bani pentru creșterea pensiilor, a salariilor bugetarilor sau a alocațiilor, că nu sunt bani nici pentru educație, sănătate sau investiții, dar în același timp tolerează astfel de practici sfidătoare cum sunt cele de la ASF acum, sau cum au fost la CSSPP anul trecut. Guvernul USL trebuie să își asume răspunderea dacă după aceste sincope sistemul de pensii private își va pierde credibilitatea”, a mai declarat Claudia Boghicevici.