Revenirea economiei, mai rapidă decât se estimase, oferă României perspective bune, care trebuie valorificate prin reforme și investiții, consideră deputatul PNL Sergiu Bîlcea. Cifrele arată că economia României a crescut în primul trimestru din 2021 cu 2,8% faţă de ultimul trimestru al anului trecut, în condițiile în care și trimestru 4 din 2020 a avut o creștere peste cea prognozată.

„Sunt vești foarte bune, care oferă perspective și mai bune. Specialiștii cred că putem ajunge la o creștere de 7% în 2021, ceea ce arată o depășire rapidă a crizei generate de pandemie. Aceste rezultate se datorează românilor, economiei, dar și strategiei de a nu opri motoarele economiei în pandemie. Revenirea rapidă a economiei și perspectiva utilizării fondurilor europene pentru redresare și reziliență ne oferă șansa de a realiza reformele necesare, de a moderniza instituțiile publice și de a investi în domenii strategice ca sănătatea, infrastructura, educația. Doar cu instituții reformate și eficiente, investiții publice mari care susțin o economie competitivă vom reuși să îmbunătățim nivelul de trai al tuturor românilor”, a declarat deputatul Sergiu Bîlcea, președintele PNL Municipiul Arad.

Economia României a consemnat un avans de 7% în anul 2017 comparativ cu anul precedent, iar în ultimul trimestru al anului trecut, faţă de perioada similară din 2016, avansul Produsului Intern Brut a fost de 6,9% (serie brută), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

„Datele oficiale prezentate de Institutul Național de Statistică arată faptul că, în ciuda previziunilor sumbre ale unor specialiști, pogramul de guvernare a început să dea roadele așteptate de toți românii. În 2017, am avut cea mai mare creștere economică din ultimii 10 ani, deși dacă ne aducem aminte, acum un an, opoziția înfiera programul de guvernare și măsurile propuse de Guvernul PSD.

Iată că, în cele din urmă, s-a dovedit că PSD a găsit soluțiile pentru ca economia să crească spectaculos, dar în același timp, am menținut și deficitul bugetar în limitele propuse, iar românii, după un an de guvernare, au simțit în buzunarele lor efectele politicilor economice, așa cum am promis în decembrie 2016.

Oricât de mult ar încerca opoziția să umbrească rezultatele guvernelor PSD, statisticile arată că 2017 a fost un succes din toate punctele de vedere: avem o creștere economică de 7 la sută, salariile au urcat în mai toate domeniile, au crescut și pensile, am atras mai mulți bani din fonduri europene, iar în același timp, România a rămas una dintre țările cu cea mai mică datorie guvernamentală. Contrar propagandei liberale, care susținea că toată creșterea economică a fost pe împrumuturi, EUROSTAT arată că România este a 5-a țară cu cea mai mică datorie guvernamentală din Uniunea Europeană“, declară deputatul PSD Arad Florin Tripa, membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaților.

 Biroul de Presă al PSD Arad

În timp ce anumiți actori politici sunt prinși în dezbaterea unor teme superficiale și fără substanță, deputatul PNL Ion Șcheau propune să ne aplecăm și asupra unor soluții necesare pentru atingerea normalității.

“Partidul Național Liberal, prin programul de guvernare pe care l-am făcut public în urmă cu un an de zile, și-a propus o serie de măsuri care să stimuleze  creșterea economică. Orice proiect de guvernare, orice program economic, trebuie să prezinte măsuri calculate, concise și clar definite, însă  toate acestea trebuie să fie ancorate în realitatea economică. De asemenea este necesar ca acestea să permită adaptabilitate și flexibilitate pentru a întâmpina orice fel de variație a factorilor care pun în mișcare mediul economic. PNL este singurul partid din România care are curajul să implementeze măsuri economice concrete și asumate. 

Aș face publice câteva direcții pe care mizăm în planul de guvernare, pentru asigurarea creșterii economice a țării, și aici aș aminti reducerea fiscalității prin reducerea numărului de taxe și diminuarea unora dintre ele, posibiltatea de a deduce din baza de impozitare cheltuielile privind pregătirea profesională a personalului dintr-o întreprindere. Ținând cont de faptul că învățământul românesc s-a decuplat de la realitatea economică, în mare parte datorită măsurilor pe care PSD-ul le-a luat prin desființarea școliilor profesionale, ne confruntăm azi cu un deficit de forță de muncă calificata. Un investitor analizează trei aspecte atunci când alege să investească într-o piață: forța de muncă calificată, facilitățile fiscale care să îi permită să fie competitiv și bineînțeles infrastructura, aici mă refer la parcuri și zone industriale care pot fi puse la dispoziție de administrația publică locală sau centrală în vederea dezvoltării investițiilor. În acest sens Aradul este un exemplu, care cred că ar putea fi urmat în toată țara, având școala profesională Astra, deschisă tocmai din nevoia de forță de muncă specializată și calificată. Din păcate, există doar trei astfel de școli profesionale în toată România. 

O altă măsură economică pe care o văd extrem de utilă este crearea unui mediu predictibil și stabil în ceea ce privește adoptarea și implementarea unei agende transparente și coerente de măsuri fiscale. Cred cu tărie că acestea ar trebui să facă obiectul unor dezbateri publice în care urmează să fie consultați cei care sunt afectati direct de aceste măsuri. Aici discutăm despre organizațiile patronale, care pot veni cu soluții atât în implementarea acestor măsuri cât și în combaterea efectelor negative pe care măsurile fiscale, chiar și cele bine gândite, o pot avea asupra mediului de afaceri.  PNL propune ca în acest fel să se abandoneze implementarea politicilor fiscale “cu pumnul în gură”.

Cred că introducerea unor măsuri pentru a evita blocajele care rezultă în urma unor controale fiscale este un aspect mult așteptat de toata lumea. Mă refer la transformarea relației dintre autorități și contribuabili într-o relație de parteneriat, care să se bazeze inclusiv pe măsuri de prevenție. Vreau să amintesc faptul că, în ultima perioadă, tot mai mulți agenți economici au devenit subiectul unor dosare penale pentru simplul motiv că organele de control au considerat că modul de interpretare a legii a fost unul fraudulos. Nimeni nu a încercat în relația cu contribuabilii să le explice cum și sub ce formă aleg să interpreteze un act normativ. Spre exemplu, în țări din UE, atunci când un contribuabil nu întelege sau vrea să se asigure că a înțeles corect conținutul unui articol de lege sau o lege în ansamblul ei, apelează la un punct de vedere din partea autorității de control.  Interesant este că aceste autorități nu vin cu trimitere la articolul de lege în cauză, ci vin cu explicații în ajutorul contribuabilului” a declarat deputatul PNL Ion Șcheau.

Judeţul Arad beneficiază în prezent de aportul unor companii internaţionale cu activitate în diverse industrii, remarcându-se în mod special capitalul japonez şi cel german. În acelaşi timp, se menţine o tradiţie vechi de peste 100 de ani, aceea a construcţiei de material rulant pentru calea ferată.

Arad a fost anul trecut judeţul cu cea mai mare creştere economică, 5,4%, în condiţiile în care România a înregistrat un nivel pe jumătate, de 2,8%.  Produsul Intern Brut al judeţului a scăzut cu 0,9% în 2012, an care la nivel naţional a adus un salt uşor, de 0,7%. În 2013, Aradul a urcat cu 2,6%. Pentru anul în curs, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 3,7%, iar pentru 2016, unul de 3,7%.

“Atât pentru anul 2013, cât şi pentru anul 2014 datele privind produsul intern brut la nivel de regiune şi judeţ (valori nominale, creşteri, etc) sunt prognoze (estimări) ale Comisiei Naţionale de Prognoză, care au la bază evoluţiile privind produsul intern brut la nivel naţional, dar şi evoluţiile diferiţilor indicatori sectoriali la nivel de regiune şi judeţ (indicii producţiei industriale la nivel de judeţ, comerţul internaţional cu bunuri la nivel de judeţ, producţia ramurii agricole în profil teritorial, etc)”, a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.

“Prognoza în profil teritorial aflată pe site-ul CNP a fost finalizată la începutul lunii iunie. Până în luna noiembrie nu se va elabora o altă prognoză”, a mai spus Ghizdeanu.

Japonezii concurează pentru „fruncea“ României

Cea mai mare companie din județul Arad, Takata România Arad, s-a clasat pe locul al treilea în topul firmelor din zona de Vest a ţării, clasament realizat de compania de consultanţă RisCo, în funcție de cifra de afaceri realizată în 2014. Anul trecut a fost unul bun pentru sucursala din România a producătorului japonez de air-baguri, centuri de siguranţă şi alte componente auto, întrucât acesteia i-au crescut atât cifra de afaceri, cât şi profitul net şi numărul de angajaţi.

Cifra de afaceri a crescut de la 1,6 miliarde lei în 2013 la 1,9 miliarde lei în 2014, iar profitul net al companiei a fost de 97,7 milioane lei, în creştere cu 30,05 milioane lei faţă de valoarea din 2013. Numărul angajaţilor a fost şi acesta în creştere faţă de 2013, de la 3.782 la 4.103 în 2014. În acelaşi clasament, producătorul multinaţional de cabluri auto Coficab Eastern Europe din Arad a ajuns pe locul 5, urcând o poziţie faţă de anul precedent. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 1,31 miliarde lei, în scădere cu 52,5 milioane lei faţă de 2013. De asemenea, şi în rândul profitului net al companiei s-a înregistrat o scădere, de la 56,6 milioane lei în 2013 la 50,6 milioane lei în 2014. Numărul angajaţilor a rămas constant, în jurul a 434 angajaţi.

Yazaki Component Technology din Arad, sucursala concernului japonez de componente auto, a avut în 2014 un profit net de 13,4 milioane lei în România, la o cifră de afaceri de 752,4 milioane lei. Numărul angajaţilor din 2014 a fost de 999 de persoane. Germanii de la Leoni Wiring Systems din Arad au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 728,1 milioane lei, clasându-se pe locul patru în județ după acest criteriu. Profitul net a fost de 7,1 milioane lei, iar numărul angajaţilor, de 4.565.

Cu un număr de 2.528 angajaţi şi cu un profit de 48,4 milioane lei, producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad a prezentat la finele anului 2014 o cifra de afaceri de 591,2 milioane lei.

Avantaj: apropierea de coridoarele pan-europene

Companiile care obţin cele mai mari vânzări nu sunt şi cei mai mari angajatori. Trei firme din Top 5 după afaceri, Leoni, Takata şi Astra, toate cu sediul în Arad, oferă cele mai multe locuri de muncă din judeţ. Dar pe locurile următoare în acest clasament vin două societăţi din alte localităţi. Astfel, EKR Elektrokontakt din Sântana are 2.049 angajaţi, iar Kromberg & Schubert, cu sediul în Nădab, 1.230 de angajaţi. Interesant este că Nădab are o populaţie în jur de 1.800 locuitori, dar se află în vecinătatea oraşului Chişineu-Criş, cu peste 7.500 de locuitori. Producătorul german de componente auto Kromberg & Schubert a preluat anul trecut la Chişineu-Criş o proprietate de 27.000 mp, incluzând în prezent o fabrică şi un teren. „Proximitatea faţă de coridoarele pan-europene, precum şi existenţa inginerilor şi a muncitorilor înalt calificaţi în regiunea de Vest a României constituie argumente solide pentru companiile de producţie străine, precum şi pentru investitori, pentru extinderea activităţii în România“, declara, la momentul achiziţiei, Cristina Pop, directoare la JLL, compania imobiliară care a intermediat tranzacţia.

Unul dintre cei mai prosperi fermieri din România este Dimitrie Muscă. Acesta deţine Combinatul Agroindustrial Curtici, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare aflate în arendă.

Utilajele agricole ale companiei au fost înnoite complet în ultimii ani, investiţiile cifrându-se la circa 10 milioane de euro. Combinatul Agroindustrial Curtici acordă salarii foarte mari. Astfel, cei 40 de tractorişti de la Combinat au un salariu mediu de 6.000 de lei/lună, cei mai bine plătiţi angajaţi câştigând şi 12.000-14.000 de lei pe lună.

În 2006, Dimitrie Muscă şi fiul său, Bogdan, au cumpărat, cu ajutorul unui credit obţinut de la bancă, un complex de porci în valoare de 800.000 de euro (10.000 de capete). După ce a investit circa 4 milioane de euro şi a modernizat complet ferma de porci ce se întinde pe o suprafaţă de 2 hectare, Bogdan Muscă a accesat şi fonduri europene, în valoare de 2 milioane de euro, pentru o fermă de vaci.  În judeţul Arad lumea nu se plânge că nu găseşte locuri de muncă. Dimpotrivă, companiile sunt în căutare de lucrători. Conform ultimei situaţii privind locurile de muncă vacante, în judeţul Arad sunt disponibile 1.529 locuri de muncă.„Tendinţa ultimilor doi ani arată clar faptul că judeţul Arad, prin Serviciul Public de Ocupare, nu poate asigura nevoia de forţă de muncă solicitată, mai ales de marii angajatori, datorită faptului că ne confruntăm cu peste 1.400 locuri de muncă vacante în mod permanent şi cu număr redus de şomeri, atât în plată cât şi neindemnizaţi“, a declarat Marinel Henteş, director executiv la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad.

„În acest context, nevoia mobilităţii forţei de muncă a devenit o alternativă la care, prin conlucrare cu alte AJOFM-uri din ţară trebuie să apelăm, în vederea sprijinirii angajatorilor ce riscă să-şi diminueze activităţile, sau chiar să le suspende“, a mai spus Henteş. Potrivit datelor Agenţiei, meseriile cele mai solicitate sunt cele de confecţioner-asamblor în domenii precum producţia de articole din lemn, componente auto, textile. De asemenea, este nevoie de muncitori necalificaţi companii din industria confecţiilor sau cu activitate în asamblarea de piese solide. Totuşi, judeţul Arad nu excelează la salariul lunar mediu net, unde înregistrează un nivel de 1.584 lei, sub media pe ţară, de 1.784 lei. Aceasta este „trasă în sus“ de Bucureşti, cu 2.585 lei şi Ilfov, cu 2.193 lei, niveluri mult peste celelalte judeţe.

Conectaţi prin autostradă de Uniunea Europeană

Anul în curs a adus un eveniment important pentru infrastructura judeţului. Din vara lui 2015, România este în sfârşit conectată prin autostradă la Uniunea Europeană. Frontiera de la Nădlac ne leagă prin 10 benzi de autostrada din Ungaria. Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota şi conexiunea între autostrăzile A1 şi M43 au fost inaugurate în iulie, cu o întârziere de mai bine de doi ani.

Inițial, conectarea celor două autostrăzi era prevăzută pentru luna aprilie 2013. Pe primul lot, contractul încheiat, în 2011, cu Romstrade a fost reziliat în noiembrie 2012, după ce patronul companiei a fost acuzat de fraudă cu fonduri europene. Pentru al doilea lot, deși stadiul lucrărilor era foarte avansat, în iulie 2013, constructorul Alpine a intrat în insolvență. Până la contractarea noului constructor a trecut mai bine de un an, astfel că momentul mult-așteptat a venit cu o întârziere de doi ani.

Şcoală profesională privată

Forța de muncă îmbătrânită l-a împins pe cel mai mare antreprenor român din județ să-și formeze singur personalul. Abia anul acestea a reușit, după aproape opt ani în care a bătut la ușile Ministerului Educației. „Toate țările dezvoltate au școli profesionale, noi le-am desființat pe toate și nu am pus nimic în loc. În sfârșit Ministerul Educației și-a dat seama că a făcut o mare eroare“, ne-a declarat omul de afaceri Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători. În această toamnă, Școala profesională Astra din Arad și-a deschis porțile, urmând ca peste trei ani să iasă prima serie de specialiști, care vor fi angajați în cadrul fabricii de la Arad. Patronul Astra susține că la toți absolvenții școlii profesionale din primii 5-6 ani li se va asigura loc de muncă.  „Nimeni nu pregătea meseriași. Toate școlile de meserii au dispărut, iar așa-zisele licee industriale sunt o pierdere de timp. Mai sunt două școli profesionale private în Ardeal, deschise de companii străine. Școala Astra este singura finanțată de o firmă 100% românească“, mai spune omul de afaceri, precizând că toți elevii beneficiază de burse, iar cei care sunt din localităţi situate la peste 30 km de municipiul Arad beneficiază de cazare în căminul şcolii. Blidar ne-a mai declarat că în prezent aproape 80% din forța de muncă din cadrul fabricii de vagoane de la Arad are peste 55 de ani, iar angajații cu vârsta sub 30 de ani reprezintă doar 7-8% din personal. Anul trecut afacerile Astra Vagoane Călători au crescut cu peste 60% ajungând la 290 milioane de lei (65 mil. euro), iar profitul net raportat s-a ridicat la aproape 10 milioane de euro. Cea mai mare parte a producției realizată la Astra Arad, aproape 90%, ia calea exportului

sursa: capital.ro

Liderii PSD au decis forma în care vor continua demersurile pentru aplicarea noului Cod Fiscal, care înseamnă reducerea taxelor şi impozitelor.

„Va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului, pentru a aplica noul Cod Fiscal. Senatul va fi convocat în 24 august, iar camera Deputaţilor în 25 şi 26 august. Considerăm că obiecţiile ridicate de preşedintele Iohannis faţă de intenţia Guvernului Ponta de a reduce TVA de la 24% la 19% şi accizele pentru combustibil, alături de alte numeroase măsuri în favoarea românilor sunt nejustificate şi de neînţeles. Suntem pe un drum bun, avem creştere economică şi putem să venim în sprijinul românilor, în sprijinul mediului de afaceri cu aceste măsuri concrete. Credem că reducerea fiscalităţii va consolida creşterea economică şi va ajuta la crearea de noi locuri de muncă. Intenţia de a bloca noul Cod Fiscal este politicianistă iar obiecţiile economice sunt ridicate de cei care au fost de acord cu tăierea pensiilor şi salariilor, cu măsuri economice care au adâncit criza în perioada 2010-2012. Mai mult decât atât, cifrele economice sunt bune, în această perioadă vom avea o rectificare bugetară pozitivă, ceea ce arată drumul bun pe care se află guvernarea condusă de PSD. Aşa cum am promis, vom avea Codul Fiscal aprobat până la 1 septembrie. În acelaşi timp, vom vedea şi care va fi poziţia parlamentarilor PNL faţă de noul Cod Fiscal. Pe această cale, le solicit din nou public parlamentarilor PNL să îşi precizeze poziţia, să spună dacă susţin măsurile bune promovate de PSD sau preferă să asculte orbeşte ordinul dat de preşedintele Iohannis de a vota împotriva românilor şi a dorinţelor acestora de a avea taxe şi impozite mai mici” a spus deputatul Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.

Vicepreședintele PNL Arad, Adrian Nițu, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că în România există într-adevăr creștere economică, dar aceasta nu se resimte aproape deloc în buzunarele românilor, pentru că veniturile familiilor au scăzut în 2014, față de 2013, aceeași situație fiind și la capitolul „cheltuieli”.

„Auzim aproape zilnic că România are creștere economică. Într-adevăr, în România există creștere economică, dar, din păcate, aceasta nu se resimte aproape deloc în buzunarele românilor. Veniturile familiilor au scăzut cu 2,4% în 2014 (de la o medie lunară de 2.559 lei în 2013 la 2.500 de lei în 2014), în condițiile în care economia creștea cu 2,8% (INS). Şi cheltuielile au fost mai mici, scăzând de la 2.317 lei lunar în 2013 la 2.269 de lei lunar în 2014”, a declarat Adrian Nițu.

Totodată, vicepreședintele PNL Arad a vorbit și despre investiții, despre care spune că au scăzut cu peste 25% de la un an la altul: „În același context, al unei creșteri economice, când vine vorba de investiții, România stă foarte prost. Cifrele ne arată că investițiile au scăzut de la un an la altul cu peste 25%. Astfel, în primele 5 luni ale anului 2015, cheltuielile de capital (investițiile) sunt mai mici cu 25,9% decât în aceeași perioadă a anului 2014”.

În același timp, Nițu a vorbit și despre colectarea TV-ului, despre care liberalul spune că a scăzut de la an la an, din momentul în care Victor Ponta a preluat frâiele guvernării.

„Colectarea TVA la bugetul ţării a scăzut an de an sub guvernul PSD: de la 8,6% din PIB în anul 2011, la 7,8% din PIB în anul 2014. Suntem codaşii Europei. În același timp, acest Guvern este incapabil să lupte cu marea evaziune fiscală şi chinuie, uneori abuziv, micii contribuabili și, totodată, este incapabil să pună în aplicare noul Cod Fiscal liberal. Măsurile de relaxare fiscală trebuie însoţite de o mai bună conformare voluntară şi de eficiență instituţională în combaterea fraudelor. Colectarea TVA, principala sursă de venit la bugetul ţării, ţine de voinţa executivului, de fapte, de gradul de tolerare a evaziunii fiscale şi a intereselor mascate. PSD a dovedit prin fapte că nu are nici voinţă, nici putinţă, dar are foarte multă toleranţă la evaziunea mare. Între anii 2010 și 2011, TVA-ul încasat la buget raportat la PIB a crescut. Uluterior, odată cu Guvernul Ponta a venit și scăderea TVA, de la an la an. Concret, în anul 2009 procentul era de 6,5%, în 2010 de 7,5%, în 2011 de 8,6%, iar apoi scade la 8,6% în 2012, la 8,3% în 2013 și la 7,8% în 2014. Cam așa arată economia României sub guvernarea Ponta”, a mai declarat vicepreședintele PNL Arad, Adrian Nițu. Acesta a dat și o soluție care ar putea fi implementată pentru o mai bună colectare a TVA-ului.

„Există o soluție, foarte bună din punctul meu de vedere, pentru o mai bună colectare a TVA-ului. Aceasta constă într-o aplicație informatică numită «Trafic Control», prin care pot fi monitorizate toate achizițiile de produse cu risc ridicat de evaziune fiscală (accizate, legume, fructe, zahăr etc.) Și, dacă tot vorbim despre informatizare şi acţiuni decisive pentru compensarea măsurilor de relaxare fiscală propuse în noul Cod, cred că trebuie ca interconectarea caselor de marcat cu server-ul ANAF – măsură trebuie dublată de proceduri clare pentru verificarea firmelor şi de angajamentul ferm că se vor limita drastic controalele abuzive şi repetate ale Departamentului Antifraudă la micii comercianţi, controalele urmând să se facă pe baza analizelor de risc la cei de la care nu apar electronic informaţiile în serverul ANAF, semn că nu utilizează casă de marcat. Totodată, pentru domeniile sensibile, cu risc ridicat de evaziune, facturile fiscale peste o anumită valoare să fie înregistrate automat/informatic şi în serverul ANAF în momentul întocmirii ei şi înmânării către client”, a mai declarat Adrian Nițu, vicepreședinte al PNL Arad.

Comisia Europeană (CE) a confirmat faptul că România se află din nou pe un trend economic ascendent, anulând orice discuţie privitoare la aşa zisa  „recesiune tehnică”. Raportul în cauză estimează pentru România o creştere de 1% în trimestrul 3 din 2014 faţă de trimestrul precedent şi de 1,6% în trimestrul 4 din 2014.

„Eforturile Guvernului Ponta de a menţine stabilitatea economică a României sunt recompensate prin rezultate concrete, materializate prin creşterea cu 9% a producţiei industriale, în paralel cu crearea a peste 100.000 de locuri de muncă în primele 8 luni ale anului. Pe acest fond economic pozitiv, executivul a aprobat ieri o ordonanţă de urgenţă care vine ca un act reparatoriu în domeniul retribuţiei cadrelor medicale. Astfel de la 1 ianuarie 2015 salariile personalului din sistemul sanitar vor creşte cu 100 de lei. Măsura vizează, practic, tot personalul din Sănătate, indiferent că vorbim aici de cei din subordinea Ministerului Sănătăţii, reţeaua autorităţilor locale, dar şi reţelele speciale, adică de la MApN şi MAI. Mai mult decât atât, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a venit cu o veste bună pentru populaţie, anunţând că 23 de medicamente de ultimă generaţie se regăsesc pe noua listă de medicamente compensate şi gratuite, aprobată marţi printr-o hotărâre de guvern”, a afirmat deputatul PSD Dorel Căprar

Anul 2014 este primul an post-criză. România nu mai trăiește pe datorie, a înregistrat un excedent bugetar pe primele 9 luni. Excedentul bugetar de 0,06% (peste 1,1 miliarde lei ) din PIB arată că avem resurse reale pentru a pune în practică tot ceea ce s-a aprobat pentru anii  2015 si 2016! „Guvernarea Ponta este responsabilă, a redus risipa din banul public! Ştim că există încă mulți oameni care o duc greu în România, iar pasul următor e ca această creștere economică la nivel național să devină o creștere economică în buzunarul fiecărui cetățean. Important e că nu întrerupem ceea ce s-a pornit bine. Să nu o luăm de la capăt cu politicile de austeritate. Guvernul Ponta a demonstrat că se pot mări veniturile populației și se pot scădea taxele, iar în același timp să obții creștere economică. Guvernare responsabilă, pentru că a reușit o combinație decentă între consolidare fiscală, dreptate socială și stimularea sectorului privat. Am reîntregit salarii, am mărit pensii, am alocat mai mult pentru educație, sănătate și armată dar în același timp am plătit arierate, am redus risipa cheltuielilor publice și am stimulat sectorul privat prin reducerea TVA la pâine, scutirea de impozit pe profitul reinvestit și reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. România nu va scăpa de sărăcie doar prin ajutoare sociale. Nu e bine nici cu tăieri de pensii și salarii, dar nici cu protecție socială făcută pe datorie. Motorul oricărei economii sănătoase este munca. De aceea prioritatea absolută a Guvernului este de stimulare a mediului de afaceri pentru crearea de locuri de muncă. Guvernul Ponta a scăzut taxele și a luat cele mai multe măsuri pentru mediul de afaceri iar mesajul foarte clar este că taxele şi impozitele nu vor creşte în următorii ani”, a spus Florin Tripa, secretarul executiv al PSD Arad.

Deputatul PSD Flavius Măduţa a susţinut marţi în plenul Camerei Deputaţilor o declaraţie politică prin care susţine programul de relaxare fiscală propus de Guvernul Ponta. Redăm integral textul declaraţiei politice.

            „Deşi traversăm o perioadă de tulburări politice, atenţia Guvernului şi a Parlamentului trebuie să rămână asupra problemelor societăţii româneşti. Poate nu a fost subliniat suficient faptul că anul trecut, România a avut o rată importantă de creştere economică, de 3,5%, semnificativ peste cea previzionată. Cred că în acest an obiectivul Guvernului Ponta trebuie să fie valorificarea şi consolidarea creşterii economice de anul trecut. Continuarea creşterii economice şi obţinerea unor efecte semnificative asupra nivelului de trai de zi cu zi al românilor sunt obiective ce pot fi realizate doar dacă mediul privat, afacerile oneste din România vor fi considerate o prioritate naţională.

Guvernul Ponta trebuie să respecte măsurile economice prin care a câştigat încrederea românilor în anul 2012 şi graficul pe care şi l-a propus pentru continuarea măsurilor care au condus la creşterea economică. Susţin, din propria experienţă ca întreprinzător privat, că cea mai mare problemă a mediului de afaceri este nivelul ridicat al impozitelor. Consider că pachetul de măsuri de relaxare fiscală şi dezvoltare economică anunţat recent de premierul Victor Ponta poate răspunde aşteptării mediului de afaceri. Mă refer aici la reducerea CAS pentru angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit, măsuri aplicabile încă din acest an. Guvernul trebuie să obţină sprijin din partea instituţiilor financiare internaţionale pentru aceste măsuri şi să le implementeze cu curaj.

Printr-un program de relaxarea fiscală, Guvernul poate atinge mai multe obiective. În primul rând, creşte gradul de încredere al oamenilor de afaceri, care vor fi mai dispuşi să facă investiţii. Scăderea costului forţei de muncă va încuraja crearea de noi locuri de muncă şi, implicit, creşterea veniturilor realizate la buget. Se creează condiţiile reducerii muncii la negru, aducerea unor venituri în zona de impozitare. Nu în ultimul rând, sunt încurajate afacerile oneste, întreprinzătorii care îşi plătesc corect impozitele.

În Parlament, trebuie să încurajăm şi să susţinem politicile de relaxare fiscală, ca bază a consolidării mediului economic privat şi a consolidării creşterii economice”.

Faptul că România a avut o creştere economică de 0,2% in 2012, fiind una din cele 3 ţări europene care au înregistrat creştere anul trecut, confirmă faptul că măsurile luate de guvernul USL au fost bune, consideră senatorul arădean Ioan Cristina.

Chiar dacă această creştere nu a fost semnificativă, este totuşi un lucru pozitiv, având în vedere ca media europeană este de – 0,6%. România se situează astfel cu 0,8 peste media europeană. Ţări precum Franţa sau Italia au avut creştere negativă, de – 0,3 respectiv – 2,7%.

„Măsurile luate de guvernul USL au reuşit să menţină România pe plus. Am demonstrat că putem avea politici sociale, în acelaşi timp să păstrăm echilibrul macroeconomic al ţării, şi asta printr-o mai bună cheltuire a banului public”, a declarat senatorul USL.