Peste 176 milioane de euro au intrat în ultimii cinci ani în dezvoltarea comunelor din județul Arad doar din fondurile europene absorbite prin proiectele Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Este vorba despre proiecte destinate, cu prioritate, domeniul agricol și dezvoltării rurale, cum ar fi înființarea de plantații, dezvoltarea rețelelor secundare de irigații, amenajarea drumurilor Agricole, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Au fost semnate 1087 de contracte și cum majoritatea sunt deja finalizate, s-au și realizat plăți de 101 milioane euro.

„Pentru proiectele acestea sunt două categorii de beneficiari: investitori privați și administrații publice. 99% din bani intră în județ la nivelul comunelor, iar asta creează o schimbare vizibilă în viața locuitorilor acestor comunități. La proiectele în agricultură adăugăm proiectele Consiliului Județean în infrastructură și dezvoltarea rețelei de apă și canalizare, adăugăm proiectele pentru dezvoltare locală a administrațiilor locale, majoritatea tot din fonduri europene. În perioada următoare vom vedea și o extindere a rețelei de gaz. Asta înseamnă că județul Arad este un județ puternic, care a știut să atragă fonduri europene și să creeze o schimbare în bine” – a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Președintele Consiliului Județean Arad l-a invitat săptămâna trecută pe directorul regional AFIR, Iulian Bucătaru, la o discuție pentru trecerea în revistă a stadiului de implementare a proiectelor la nivelul comunelor și susținerea nevoilor AFIR la București, în cadrul unei întâlniri cu membrii Guvernului României, la care urmează să participe președintele Iustin Cionca.

Guvernul României a adoptat o Hotărâre prin care se alocă suma de 17,85 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2018 ale unor unități administrativ-teritoriale din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara şi Tulcea.

Această măsură este necesară întrucât localităţile din Delta Dunării şi din Munţii Apuseni sunt dezavantajate, din cauza suprafeţelor mari de teren şi a numărului redus de locuitori. Aceştia beneficiază de reducerea cu 50% a impozitelor şi taxelor locale, precum şi a tarifelor pentru energia electrică, energia termică și de apă potabilă din reţeaua publică, sumele pentru subvenţionarea tarifelor de apă potabilă şi energie termică fiind suportate din veniturile proprii ale judeţelor respective.

„Acordarea acestor facilităţi de către guvern are un impact social pozitiv pentru populaţie, dar afectează negativ nivelul veniturilor proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, deoarece pentru diferenţa neîncasată nu există mecanisme de echilibrare/alocare de sume de la bugetul de stat în vederea compensării reducerilor şi a subvenţiilor acordate.

Tocmai de aceea, Guvernul României vine în sprijinul comunelor și orașelor din zona de nord-est a județului Arad, alocând din fondul de rezervă nu mai puțin de 3,3 milioane de lei, pentru echilibrarea bugetelor a 14 primării, care se confruntă cu probleme financiare. Este vorba despre orașul Sebiș (1 milion de lei) și comunele Almaș (168.000 de lei), Brazii (66.000 de lei), Buteni (452.000 de lei), Chisindia (165.000 de lei), Dezna (108.000 de lei), Dieci (92.000 de lei), Gurahonț (216.000 de lei), Hălmagiu (239.000 de lei), Hălmăgel (115.000 de lei), Ignești (53.000 de lei), Moneasa (66.000 de lei), Pleșcuța (96.000 de lei) și Vârfurile (405.000 lei). Este un sprijin bine-venit pentru aceste unități administrativ-teritoriale, care astfel își pot acoperi cheltuielile până la finalul anului“, declară deputatul Florin Tripa.

Comunele care pierd cei mai mulți bani în județul Arad, dacă proiectul de buget pe anul 2018 va rămâne în forma în care îl susține Guvernul, sunt Vladimirescu (506 mii euro), Zimandu Nou (359 mii euro) și Șiria (341 mii euro). Banii pierduți de o comunitate înseamnă proiecte abandonate, investiții mai mici pentru cetățeni, spune președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Județul Arad pierde peste 35 de milioane de euro potrivit proiectului de buget, dintre care 16 milioane municipiul și peste 7 milioane de euro Consiliul Județean. Încheiem astăzi prezentarea pierderilor suferite de fiecare comună, cu precizarea că vom reveni cu o prezentare amplă a proiectelor afectate la nivelul județului.

Pierderea totală a Aradului  va fi de peste 35 de milioane de euro, cei mai mulți bani fiind luați de la municipiu (16 milioane) și de la Consiliul Județean (peste 7 milioane de euro), de la 1 ianuarie.

Președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, continuă să prezinte sumele pe care le pierd localitățile din județul Arad ca urmare a proiectului de buget pentru anul 2018. Unele comune vor pierde peste 300.000 de euro, altele zeci de mii de euro. Asta înseamnă că unele dintre ele  vor intra în faliment, nu vor avea bani nici pentru plata salariilor, pentru întreținerea școlilor, pentru serviciile de bază.

„Dacă Guvernul nu găsește modalități de compensare a pierderii de peste 35 de milioane de euro pe care o suferă Aradul, 2018 va fi anul sărăciei! Proiectele importante ale județului, în sănătate, infrastructură, cultură se pot bloca. Putem ajunge în situația să nu putem cofinanța proiectele europene pe care le-am accesat, fiindcă PSD ia decizii iresponsabile! Vă prezentăm astăzi un prim grupaj cu sumele pe care Guvernul PSD le confiscă de la comune din Arad, urmând ca zilele următoare să prezentăm și pierderile celorlalte comune, precum şi marile proiecte ale Aradului afectate de decizia Guvernului” a declarat Iustin Cionca.

Consilierii judeţeni au aprobat ieri, 29 noiembrie, în şedinţa Consiliului Judeţean, alocarea unor sume importante pentru proiecte care vizează comunităţile locale.

„Ne-am aplecat asupra cerinţelor a patru comune, Semlac, Zădăreni, Seleuş şi Zăbrani, şi am alocat acești bani către obiective importante, cum ar fi construirea unei şcoli, a unei grădiniţe, asfaltări de drumuri, amenajări de trotuare, extinderi de reţele de apă şi canalizare sau reabilitarea unui cămin cultural. Sunt proiecte pe care le-au cerut cetăţenii, iar noi suntem obligaţi să le respectăm aceste opţiuni”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Obiectivele finanţate prin hotărârea consiliilor judeţeni sunt următoare:

Semlac – 400.000 lei

Construire clădire şcoală generală (19 săli de clasă+4 laboratoare) – 400.000 lei;

Zădăreni – 300.000 lei

Construire grădiniţă – 30.000 lei;

Amenajare trotuare tronson I – 200.000 lei;

Amenajare trotuare tronson II şi III – 70.000 lei;

Seleuş – 360.000 lei

Modernizare străzi – 101.000 lei;

Extindere reţea de apă, înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare – 77.000 lei;

Asfaltare străzi – 101.000 lei;

Capelă mortuară – 81.000 lei;

Zăbrani – 350.000 lei

Canalizare menajeră localitatea Zăbrani – 263.000 lei;

Lucrări de pietruire – 50.000 lei;

Reabilitare Cămin Zăbrani – 37.000 lei.

Aceste sume provin din repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Arad a cotei de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi a cotei de 20% din cote defalcate din impozitul pe venit pe anul 2016.

Ministerul Dezvoltării alocă bani unor orașe și comune din județul Arad. Iată, a fost nevoie ca Guvernul PSD să își ia tălpășița, pentru ca și județul nostru să beneficieze, în sfârșit, de finanțare, încă de la începutul anului. Și nu la modul declarativ, ci real! Dacă până acum banii arădenilor erau luați din județ și duși în Dolj, în fieful senatorului PSD Fifor, guvernul tehnocrat repară această nedreptate! Pe lista investițiilor finanțate sunt Arad-Felnac (abandonat ani de zile de pesediști!), canalizarea din Ineu și Chișineu Criș, străzile din municipiu și din Ineu, obiective de investiții din alte aprox. 70 de localități! Iată diferența între PSD și guvernul tehnocrat – în dispreț față de arădeni, pesediștii au pompat 300 de milioane de euro în Craiova, în ultimii ani; tehnocrații, în schimb, au constatat că banii pentru dezvoltare se cuvin și celor care îi produc, deci alocă 300 de milioane de lei pentru proiectele în județul Arad!

„Iată că se poate! PSD, pur și simplu, nu a vrut ani de zile ca Aradul să se dezvolte! Vă reamintesc că atâta timp cât Ministerul Dezvoltării a fost condus de pesedistul Dragnea, a blocat finalizarea pasajelor, finanțarea drumurilor și marile lucrări în Arad!”, a declarat Iustin Cionca, desemnat de PNL candidat la președinția Consiliului Județean Arad.

scris de: Ioan Tuleu

Reorganizarea teritorial-administrativă a ţării este unul dintre numeroasele „Proiecte de Ţară” eşuate în ultimii 10 ani de când preşedintele Traian Băsescu este în fruntea statului. Preşedintele şi guvernele care s-au succedat în acest interval de timp au promovat în dezbaterea publică mai multe iniţiative de acest fel, toate vizând crearea unor mari unităţi administrative, numite regiuni, cu motivaţia că în acest fel se pot gestiona mai bine banii europeni şi întocmi proiectele de infrastructură.

Guvernul Ponta au creat chiar un colectiv de lucru în fruntea căruia a aşezat pe viceprim-ministrul Liviu Dragnea, s-au adunat idei, păreri, s-a creionat cadrul general şi graniţele celor 8 regiuni administrative pentru care s-au prevăzut mari competenţe, cedate de la centru.

Dar totul s-a împotmolit în dezbateri sterile, în atacuri ale opoziţiei cum că s-ar crea noi baroni, care vor guverna ca nişte despoţi. Pentru a atenua impactul negativ în opinia publică Liviu Dragnea a menţinut însă şi judeţele ca forme intermediare de administraţie, complicând şi mai mult actul guvernării locale. În toată această tevatură născută de încercarea, altfel lăudabilă, de a schimba câte ceva din formele ce se dovedesc  depăşite de vremuri s-a uitat însă unitatea de bază din administraţia locală, care este comuna. De fapt de aici trebuia să se înceapă şi anume cu alcătuirea unor comune mari, puternice, viabile economic şi social, caz în care s-ar fi putut elimina judeţele.

Există în momentul de faţă comune care nu-şi justifică deloc existenţa, ele fiind doar devoratoare de bani publici. Şi dăm exemple din judeţul Arad de astfel de unităţi administrative, invocând criteriul cel mai important în alcătuirea lor: Populaţia. La ultimul recensământ, din 2011, comuna Şiştarovăţ a ieşit la numărătoare cu 358 de locuitori, în scădere faţă de recensământul din 2002, când au fost recenzaţi 383. La fel în Igneşti în 2011 s-au înregistrat 679 locuitori faţă de 822 în 2002, iar în Şilindia existau 904 locuitori faţă de 959. Am făcut şi comparaţia cu recensământul precedent pentru a arăta şi tendinţa de descreştere a populaţiei. Şi precis cifrele din ziua de astăzi pentru populaţie sunt şi mai mici.

Aceste comune sunt aşezate lângă unităţi administrative mult mai puternice, la care dacă ar fi arondate nu ar ieşi decât în câştig. Astfel Şiştarovăţul se află la 9 kilometri de oraşul Lipova, Igneştiul poate oricând să fie o suburbie a Sebişului, iar de la Târnova la Şilindia nu este mai mult de o oră de mers cu căruţa. Ne gândim şi la banii care se cheltuiesc acum cu funcţionarii primăriei, cu primarul, viceprimarul, secretarul, casierul ş.a.m.d. şi care ar putea fi folosiţi la dezvoltarea localităţilor. O administraţie mai puternică este mai bine pregătită în alcătuirea de proiecte, în urmărirea implimentării lor iar cetăţenii vor fi mai bine protejaţi.

Este adevărat că vor exista numeroase împotriviri la desfiinţarea comunelor, că aceia care îşi vor pierde funcţiile în care nu fac mai nimic vor găsi argumente adverse, că îşi vor găsi aliaţi în cei câţiva locuitori pe care îi reprezintă, că orgoliile locale sunt enorme etc. Totuşi, câteodată sunt necesare şi măsuri care vor nemulţumi o parte a populaţiei, dar cine riscă să şi le asume mai ales în preajma alegerilor! Şi cum în România sunt alegeri în fiecare an şi reformele absolut necesare sunt amânate sine die.