Informăm cetățenii care găzduiesc refugiați ucraineni că au apărut normele metodologice de decontare a cheltuielilor cu cazarea acestora. Măsura a fost adoptată vineri 8 aprilie 2022, astfel că sumelor care au fost primite de la stat pentru hrană li se vor adăuga cele pentru cazarea refugiaților din Ucraina.

Vă reamintim faptul că Primăria Arad preia cereri pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea pentru cetățenii străini sau apatrizi proveniți din zona de conflict (Anexa 1 și Anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr. 336/2022 se află  pe pagina de internet a  Primăriei Municipiului Arad), în primele 3 zile lucrătoare ale lunii, pentru luna anterioară.

Cererile se depun la camera 5 din Palatul Cenad, Bd. Revoluției, nr 73, precum și online, la adresa de e-mail pma@primariaarad.ro. Solicitările pentru decontare vor fi însoțite de o declarație pe proprie răspundere (Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 336/2022) precum și de copia actului de identitate al solicitantului și de documentele care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduite persoanele de mai sus.

Solicitantul va preciza dacă optează pentru încasarea sumei în numerar sau prin virament bancar. Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență va achita sumele prevăzute în situațiile centralizatoare transmise de Primăria Municipiul Arad, în termen de 10 zile de la primirea acestora.

Suma decontată pentru hrana unui refugiat este de 20 de lei/zi, iar pentru cazarea acestuia de 50 de lei/ zi.

Informații suplimentare pot fi obținute la numerele de telefon: 0257/252 264, respectiv 0784/272527.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) cheltuie circa un miliard de lei sau 2.500 de lei pe lună pentru fiecare deţinut. Cifrele oficiale mai arată că avem în puşcării circa 30.000 de persoane, dar distribuţia “oficială” a banilor sfidează orice bun simţ. Singura problemă reală, în acest moment, este cea a spațiului, adică mai este nevoie de 14.000 de locuri, conform standardelor CEDO. În rest, România ar trebui să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile, punând pe roate mai bine sistemul de probațiune și punându-i pe deținuți să-și plătească cel puţin hrana, prin muncă. De remarcat este că gradul de ocupare a închisorilor din România este mai mic decât cel din Albania, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, conform rapoartelor europene.

Datele oficiale arată că, din suma alocată de stat pentru un deţinut pe lună, de 2.500 de lei, 457 de lei reprezintă costul de întreţinere, 140 de lei pentru hrană, 83 de lei pentru sănătate. În total, 680 de lei pe lună. Circa 1.800 de lei sunt costuri de personal, la care se adaugă costul investigaţiilor, precizează Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Deficitul de spaţii, potrivit CEDO, este de 14.000 de locuri. Cei mai multi deţinuţi au primit pedepse cuprinse între 1 şi 5 ani – peste 14.000, între 5-15 ani – peste 10.000, în timp ce numărul celor care au fost închişi pentru o perioadă mai lungă de 15 ani este sub 3.000. În ceea ce-i priveşte pe străinii încarceraţi în România, cei mai mulţi sunt de origine turcă (46), moldoveni (29), italieni (18) şi bulgari (13).

Cât alocă alte țări pentru deținuți : de la 3 la 750 de euro

Studiul internațional „Space 2011” făcut periodic de Institutul de Criminologie și drept penal din Lausanne, pentru Consiliul Europei (și publicat în mai 2013) arată că majoritatea închisorilor europene sunt pline, jumătate dintre ele fiind chiar supraaglomerate. Ceea ce le diferențiază, însă, sunt sumele cheltuite de respectivele state pentru întreținerea acestor dispozitive. Iată câteva date culese din studiul amintit :

– media europeană era de 154 de deținuți la 100.000 de locuitori, în creștere față de 149 cât fusese cu un an înainte. În 2013, România avea 139 de deținuți la 100.000 de locuitori, deci se afla sub media europeană; – toate închisorile sunt pline, în medie la capacitate – 99,5% din 100 de locuri, și jumătate din ele sunt supraglomerate; – media de vârstă a deținuților în Europa – 33 de ani; – 21% dintre deținuți sunt străini, cu o concentrare mai mare a acestora în vestul Europei, unde procentul străinilor era de 30%, iar în Europa de Est de doar 2%; – 26% dintre pedepse sunt de până într-un an, alte 26% între 1 și 3 ani, 48% dintre pedepse sunt mai mari de 3 ani, și 14% dintre pedepse sunt mai mari de 10 ani; – suma medie cheltuită zilnic pentru un deținut în 2010 a fost de 93 de euro. De la 3 (Bulgaria) la 750 de euro (San Marino). România figurează în acest clasament cu 17 euro/deținut/zi, sumă ce cuprinde toate cheltuielile. Andorra – 174 euro, Danemarca – 178 euro, Irlanda – 193 euro, Lichtenstein – 230 euro, Luxembourg – 176 euro, Olanda – 215 euro, Norvegia – 330 euro, Suedia – 260 euro; – În cele 33 de închisori din Europa care au furnizat aceste date pentru studiu s-au cheltuit 17.000 de milioane de euro cu deținuții în 2010; – în medie, în Europa există un gardian la 3 deținuți.

Consilierii judeţeni, întruniţi vineri, 16 decembrie 2016, au aprobat rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al judeţului. Aceştia au votat pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale. Totalul sumelor alocate a fost de 482 mii lei. Sumele alocate au ca destinaţie plata unor facturi privind diferite proiecte de investiţii în infrastructura rutieră, după cum urmează:

- Comuna Bata – suplimentarea sumei de 200 mii lei alocată iniţial la obiectivul: ,, DC 83 Bata –Lalașinţ”, cu suma de 100 mii lei, rezultând un total de 300 mii lei;

- Comuna Gurahonţ – suplimentarea sumei de 200 mii lei alocată iniţial la obiectivele “DC 54 Gurahonţ-Honţişor “(55 mii lei) şi “Modernizare DC 38 Gurahonţ-Zimbru în lungime de 12,6 km” (145 mii lei), cu suma de 188 mii la obiectivul Modernizare DC 38 Gurahonţ-Zimbru în lungime de 12,6 km, rezultând un total de 388 mii lei după cum urmează: obiectivul “DC 54 Gurahonţ-Honţişor” ,55 mii lei şi obiectivul “Modernizare DC 38 Gurahonţ-Zimbru în lungime de 12,6 km”, 333 mii lei);

- Comuna Pleşcuţa – suplimentarea sumei alocată iniţial de 200 mii lei la obiectivele de investiţii “Pietruire drum communal DC 52 Dumbrava Budeşti” (100 mii lei) şi “Asfaltare DC 51 Vîrfurile Pleşcuţa” (100 mii lei) cu suma de 35 mii lei la obiectivul “Pietruire DC 52 Tălmagiu-Budeşti”, rezultând un total de 235 mii lei;

- Comuna Şepreuş – suplimentarea sumei de 200 mii lei alocată iniţial la obiectivul: ,,Modernizare carosabil DC 133 Şepreuş-Apateu”, cu suma de 100 mii lei, rezultând un total de 300 mii lei;

- Comuna Zerind – suplimentarea sumei de 150 mii lei alocată iniţial la obiectivul: ,, DC 121 (tronson II Gara Zerind-limită UAT Zerind”), cu suma de 59 mii lei, rezultând un total de 209 mii lei.

Un alt punct pe ordinea de zi a vizat alocarea unor fonduri provenite din cote de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi pentru achitarea arieratelor înregistrate la consiliile locale, arierate provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital. Un număr de 42 primării au primit în total suma de 3968 mii lei, dintre care 983 mii lei pentru plata arietatelor, respectiv suma de 2985 mii lei pentru proiecte de infrastructură, în funcţie de solicitări.

„Au fost consultaţi toţi consilierii judeţeni, solicitându-li-se propuneri de rectificare pe anul 2016 privind obiectivele pentru care se doreşte alocarea unor sume suplimentare reprezentând cota de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Astăzi, aleșii locali au fost chemați să voteze bugetul general de venituri şi cheltuieli al municipiului Arad pentru anul 2016. Acesta a fost aprobat cu 16 voturi „pentru”, cinci consilieri din opoziție s-au abținut iar Lupaș și Ciupe au votat „împotrivă”. Bugetul general de venituri şi cheltuieli al municipiului Arad pentru acest an este de 441.235.000 lei la venituri și 563.987.000 lei la cheltuieli.

Profitând că în sala Ferdinand unde a avut loc ședința au fost prezenți nu numai șefii din unitățile subordonate Primăriei ci și directorii de școli și grădinițe în frunte cu inspectorul general Claudius Mladin, primarul Falcă a făcut o prezentare de circa jumătate de oră referitoare la investiţiile din acest an, finanţate din bugetul local. Majoritatea banilor pentru investiții din acest au fost dirijați către două axe principale; cultură și educație.

Consilierii locali au propus nu mai puțin de 34 de amendamente la buget, marea majoritate fiind votate în unanimitate.

Consilierul PSD, Marin Lupaș, din cele 20 de amendamente pe care a vrut să le supună votului colegilor, s-a rezumat doar la unul. Acesta a cerut reducerea prețului la gigacalorie de la 277 lei la 260 lei. Amendamentul a fost respins în momentul în care a fost supus la vot.

Nu la fel putem spune că a făcut și consilierul ALDE, Ionel Ciupe care a dat citire și a cerut spre aprobare „doar” 14 amendamente. Aproape jumătate din ele se aflau deja bugetate, prilej pentru Falcă de a scoate încă o dată în evidență incompetența aleșilor din opoziție, moment care a stârnit hohote de râs din partea celor prezenți în sală.

Edilul șef Falcă a subliniat faptul că se va continua proiectul de reabilitare a faţadei principale şi a sălii de concerte ale Palatului Cultural, va fi reabilitată termic clădirea Teatrului Clasic „Ioan Slavici” și va fi organizat un concurs de idei privind reconversia Cetăţii Aradului. Anul acesta majoritatea unităților de învățământ vor fi reabilitate termic și vor fi finanțate studii de fezabilitate pentru încă 300 de blocuri ce urmează a fi reabilitate termic. Vor fi și alte investiții pe care vi le vom prezenta într-un material viitor.

La capătul ședinței ordinare în care principalul punct pe ordinea de zi a fost bugetul pe 2016, consilierul PNL, Gianina Pistru a ținut să le mulțumească colegilor (nu numai votacilor) ci și celor din opoziție pentru buna colaborare în cei patru ani de mandat, având în vedere că acesta se apropie de sfârșit, cu siguranță mulți dintre consilieri nu se vor mai întoarce pe locurile lor din „Sala Ferdinand”.

Consilierul judeţean Mircea Onea consideră normale argumentele sale faţă de alocarea unei sume importante oraşului Nădlac de către Consiliul Judeţean Arad. „Am spus clar că Nădlacul are cheltuieli echivalente cu suma primită, aproximativ 1,1 milioane de lei, iar aceste cheltuieli sunt fie de interes judeţean, fie nu se datorează administraţiei locale. Am şi enumerat aceste servicii care necesită finanţare: SMURD, Centrul de zi pentru copii (preluat de la Consiliul Judeţean), respectiv chiria pentru 8 din cele 9 clădiri care deservesc învăţământul din Nădlac, situaţie datorată retrocedării respectivelor clădiri”, a revenit cu explicaţii Mircea Onea.

De asemenea, consilierul judeţean PDL a subliniat că „nu am afirmat niciodată că din banii alocaţi de Consiliul Judeţean vor fi achitate aceste sume, ci doar că este o sumă similară. Ca orice administraţie responsabilă, şi administraţia locală din Nădlac este conştientă că trebuie să aloce bani unor investiţii, pentru dezvoltare. Am solicitat bani de la Consiliul Judeţean pentru modernizarea ştrandului Nădlac, deoarece acest obiectiv odată modernizat poate aduce fonduri suplimentare la bugetul local, să ajute la dezvoltarea oraşului. Dacă nu am fi sprijiniţi de Consiliul Judeţean, din fonduri proprii nu am reuşi să finanţăm modernizarea ştrandului, tocmai pentru că o parte importantă din bugetul propriu al Nădlacului merge spre finanţarea obiectivelor menţionate: SMURD, Centrul de zi pentru copii şi chirii pentru spaţiile destinate învăţământului”, a precizat Mircea Onea.

Această precizare vine ca reacţie la afirmaţiile consilierului judeţean Petru Moţ, cel care a solicitat diminuarea sumei destinate oraşului Nădlac. „Îmi respect colegii din Consiliul Judeţean, indiferent de culoarea politică, dar cu riscul de a intra în discuţii contradictorii, voi continua să susţin interesele oraşului Nădlac şi a zonei respective, mai ales că am demonstrat că am argumente pentru acest sprijin”, a completat Onea.

Consilierul municipal conservator Lia Ardelean a depus un proiect de hotărâre de Consiliu Local, care prevede majorarea subvenţiei pentru gigacaloria furnizată populaţiei la 25 la sută. Lia Ardelean a precizat că municipalitatea arădeană trebuie să diminueze costurile suportate de locatarii racordaţi la sistemul centralizat, care reprezintă aproximativ 55-60% din locuitorii Aradului. „Numeroasele solicitări din partea arădenilor care nu mai pot suporta actualul preţ foarte mare al gigacaloriei necesită imperativ reducerea cuantumului acesteia. Costul vieţii zilnice a crescut în permanenţă în ultimii ani, iar Consiliul Local Municipal Arad nu poate să rămână indiferent, trebuie să ţină cont de nivelul de trai al arădenilor în actualul context dificil economico-social. De asemenea, trebuie să ţinem seama de principiul suportabilităţii preţurilor utilităţilor de către consumator, prevăzut de Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice. După cum se ştie, arădenii racordaţi la sistemul centralizat de încălzire suportă unul dintre cele mai mari niveluri ale cheltuielilor de întreţinere din tara, fapt ce i-a determinat pe foarte mulţi să recurgă la măsuri radicale, precum neutilizarea efectivă a încălzirii şi a apei calde, fapt ce le afectează drastic nivelul de trai, sănătatea şi, nu în ultimul rând, igiena personală”, se arată în expunerea de motive a proiectului iniţiat de Lia Ardelean.

Consilierul PC a mai amintit, de asemenea, că municipiul Arad se confruntă cu situaţia financiară critică a celor aproximativ 400 de asociaţii de proprietari/locatari, care înregistrează restanţe foarte mari, unele chiar fiind în imposibilitate de plată, acestea urmând să intre în sezonul rece cu datorii la CET H de aproximativ 1,4 milioane lei. „Preţurile mari la energia termică au ca efect direct numeroasele debranşări ale arădenilor de la sistemul centralizat de energie termica, fapt ce determină majorarea pierderilor la furnizor – CET H – pe actualul sistem de transport şi distribuţie al agentului termic, crescând astfel ineficienţa sistemului. Din cauza pierderilor se produce o reacţie negativă în lanţ, fiind înregistrate perturbaţii majore ale furnizorului de energie în circuitul de încasare – aprovizionare cu materii prime. Din acest motiv, furnizorul se află adeseori în imposibilitatea plăţii la timp şi în totalitate a acestora, calcularea penalităţilor, etc.”, a mai subliniat Lia Ardelean.

„Am depus şi în toamna trecută un proiect de hotărâre de Consiliu Local cu acelaşi scop ca şi cel prezent, respectiv creşterea subvenţiei pentru căldura furnizată arădenilor. Atunci domnul primar a fost receptiv şi a acordat o subvenţie de 5%, un procent mic, dar totuşi important pentru oameni. Acum, având în vedere că şi-a anunţat candidatura la Preşedinţia României, îmi exprim speranţa ca primarul Aradului va fi mult mai darnic şi va majora semnificativ subvenţia acordată arădenilor”, a conchis Lia Ardelean.

Consilierii judeţeni, întruniţi miercuri, 27 martie, în şedinţă ordinară au acordat un vot favorabil proiectului privind bugetul de venituri și cheltuieli al Consiliului Judeţean şi al instituţiilor subordonate.

„Şi în acest an am elaborat din nou un buget destinat în mod clar investiţiilor, atât în domeniul sănătăţii, cât şi în infrastructură. Dar, am avut în vedere şi alocarea unor sume semnificative pentru finanţarea unor proiecte şi programe noi în activitatea culturală”, a afirmat preşedintele Nicolae Ioţcu.

De remarcat faptul că, din bugetul de peste 250 de milioane de lei (250.536.000 lei)  în acest an s-au alocat 84.884.000 lei pentru investiţii în infrastructură şi sănătate, Din această sumă, pentru continuarea lucrărilor de  modernizare la Spitalul Clinic Judeţean Arad, dar şi pentru începerea altor investiţii, au fost repartizate 9.045.000 lei.

„Vom continua lucrările la secţia TBC, investiţie pentru care am alocat din bugetul Consiliului Judeţean suma de patru milioane de lei. Aşteptăm ca Ministerul Sănătăţii să contribuie, cu fonduri de la bugetul central, la efortul nostru, pentru a oferi arădenilor un act medical modern şi performant”, a completat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Proiectul care prevede bugetul general de venituri și cheltuieli pentru anul 2013 a fost afișat la transparență de către Primăria Municipiului Arad.  Astfel, bugetul general al municipiului este în acest an de 489.286.000 lei la venituri și 545.537.000 lei la cheltuieli.  În proiect se mai arată că 122.244.000 lei reprezintă suma pentru programul de investiţii pe anul în curs. Din aceștia 76.000 lei e suma dedicată programului de investiţii ce se derulează prin conturi de disponibil, 67.732.000 lei sunt banii pentru proiectele de investiţii din fonduri externe rambursabile postaderare şi 4.437.000 lei sunt pentru programul de investiţii cu finanţare din transferuri.
Cei interesați de acest proiect, pot depune în scris recomandări, sugestii şi opinii privind aceste documente, la registratura Primăriei Municipiului Arad, până la data de 22 martie 2013. Informaţii suplimentare pot fi solicitate, între orele 8,00-18,00, la Serviciul Relaţii cu Publicul, camera 5. Cei interesaţi pot solicita în scris şi pot primi copii contra cost după aceste acte, care pot fi studiate şi pe site-ul Primăriei Arad, la adresa www.primariaarad.ro.