„Băiatul și bestia“ (The boy and the beast) este primul film care va fi proiectat la cinematograful din cartierul Grădiște, după o perioadă de 27 de ani, timp în care clădirea, care a fost abandonată de Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor România Film (RADEF), a fost preluată de municipalitatea arădeană.

Filmul „Băiatul și bestia“, o animație HD, va rula sâmbătă, 29 aprilie, la ora 11.00. Intrarea este liberă.

Aceasta este prima proiecție de film după reabilitarea cinematografului de către municipalitate, care s-a încheiat anul trecut.

Proiecția de la cinematograful din Grădiște face parte dintr-un program inițiat de Centrul Municipal de Cultură Arad în colaborare cu Asociația CitiZenit, care are ca scop, pe termen lung, revitalizarea cinematografelor arădene.

Cinematograful Arta, cinematograful din cartierul Grădiște și cinematograful din cartierul Gai (fostul cinema „Solidaritatea”) au fost preluate de Primăria Muncipiului Arad și aduse la standardele actuale de proiecție.

Sinopsis „Băiatul și bestia”

Shybuia: lumea oamenilor

Jutengai: lumea Bestiei

Ren, un băieţel în vârstă de nouă ani, şi-a pierdut recent mama cu care a locuit din momentul în care părinţii lui au divorţat. Neştiind nimic de tatăl lui şi refuzând să stea cu îngrijitorii legali, Ren fuge pe străzile din Shibuya şi poartă în suflet resentimente faţă de omenire. Pe de altă parte, în Regatul Bestiilor, lordul a hotărât să se retragă pentru a se reîncarna într-o divinitate şi numeşte doi potenţiali succesori ai săi: popularul Iozen, tată a doi copii, şi puternicul Kumatetsu, un leneş singuratic.

Marele Maestru îi sugerează lui Kumatetsu să-şi găsească un discipol în speranţa că-l va inspira să-i ia locul. În timp ce hoinăreşte pe străzile din Tokyo, Kumatetsu se întâlneşte cu Ren şi îi cere acestuia să-i devină discipol. Deşi Ren nu vrea acest lucru, el îl urmează pe Kumatetsu în Regatul Bestiilor din pură curiozitate, însă se regăseşte în situaţia de-a nu se mai putea întoarce în lumea umană. Când observă o luptă între Kumatetsu şi Iozen, Ren este impresionat de spiritul lui Kumatetsu în ciuda lipsei de suport din partea privitorilor.

În cele din urmă, Ren accepta să-i fie discipol lui Kumatetsu, iar acesta îi oferă un nou nume, Kyuta, mai potrivit pentru vârsta lui. Sesiunile iniţiale de antrenament decurg cum nu se poate mai rău deoarece Kumatetsu habar nu are cum să predea, însă Kyuta realizează că poate învăţa de la el prin imitarea sa atunci când acesta face treburi prin casă. Băiatul începe să descopere treptat că poate intui mişcările maestrului său pentru a-şi îmbunătăţi talentele de luptă şi cei doi încep apoi să se antreneze împreună.

Premii/Nominalizari: Annie Awards: Nominated for Best Animated Feature – Independent, San Sebastian Film Festival: Official Selection, Toronto Film Fesival (TIFF Kids), Gijón Film Festival: Official Selection (Animation)

Despre cinematograful din Grădiște

Cinematograful din cartierul Grădiștea, cunoscut ca Cinematograful CFR, fost construit în perioada interbelică (1920 – 1930). Din anul 1990 a fost închis de RADEF.

În 2012, Primăria Municipiului Arad a preluat clădirea de la RADEF, iar în 2016, în urma unui proiect de investiii, a fost transformată într-un centru cultural modern unde vor putea fi vizionate filme și vor putea fi organizate spectacole.

Sala este prevăzută cu scenă, iar în spatele clădirii a fost amenajat un ecran mare, unde vor putea fi vizionate filme în aer liber.

Lucrările de reabilitare și dotare cu echipamente moderne au costat 1.669.491 lei și au cuprins asigurarea utilităților (apă, canalizare, gaz, energie electrică), consolidarea și refacerea parțială a etajului și a planșeului peste parter, termoizolarea clădirii, repararea acoperișului, refacerea finisajelor interioare și exterioare, înlocuirea tâmplăriei interior/exterior, recompartimentări interioare pentru amenajarea de grupuri sanitare, magazie, birou administrativ, refacerea instalațiilor de iluminat și de climatizare, dotarea cu mobilier și aparatură modernă de proiecție și sonorizare.

S-au mai realizat lucrări la grădina de vară a cinematografului, respectiv refacerea ecranului de proiecție, construirea a două grupuri sanitare noi și reamenajare exterioară.

Centrul Municipal de Cultură Arad , Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA) și Teatrul Clasic “Ioan Slavici” Arad vă invită în data de 28 martie 2017 la spectacolul Carina pe drumul spre casă.

Carina pe drumul spre casă este un spectacol de teatru adresat copiilor cu vârste între 6 şi 11 ani, bazat pe piesă scrisă de Oana Răsuceanu.

Carina pe drumul spre casă își propune să ofere elevilor o perspectivă inedită asupra orașului, văzut prin ochii unei fetițe de 6 ani (Carina – personajul central al spectacolului).

Piesa spune povestea Carinei, care se pierde de părinții ei într-un mall. Ajunsă singură pe străzile orașului, Carina trebuie să găsească drumul spre casă. Un drum pe care îl petrece alături de Margo – pisica orașului, cea care știe fiecare stradă, fiecare bloc (mai nou sau mai vechi), fiecare piață cu tarabe sau fără, fiecare staţie de metrou sau de troleibuz. Astfel, Carina are parte de o experiență unică, prin care reușește nu numai să descopere un oraș neștiut până atunci, dar să cunoască o serie de personaje care o vor însoți mai departe, în lungul ei drum spre maturizare.

„Când am început să mă gândesc la Carina şi la drumul ei spre casă, am avut în minte imaginea mea, pe la 7-8 ani, mereu cu ghiozdanul în spate, fie în autobuz (era 178, îmi amintesc foarte clar), fie în metrou (pe ruta Eroilor - Piaţa Gorjului). Eram fascinată de tot ce mă înconjura. De oameni, de străzi, de sunetul metroului trecând prin tunel. Şi aşa am ajuns la o poveste în care un copil rătăcit, vulnerabil, timid, are parte de o călătorie specială, descoperind un oraş colorat, care conţine un pic de magie, un pic de muzică şi un pic de… nebunie urbană. La finalul spectacolului, sper ca spectatorii noştri foarte tineri să se simtă inspiraţi şi să îşi dorească să exploreze Bucureştiul altfel, cu imaginaţia la înaintare”, a declarat Oana Răsuceanu, autoarea piesei Carina în drumul spre casă, cea care semnează şi regia spectacolului.

Spectacolul Carina pe drumul spre casă este creat de o echipă de artişti tineri, interesaţi de zona educaţiei non-formale prin teatru. Atât scenarista-regizor Oana Răsuceanu, cât şi actorii Irina Velcescu, Adina Lucaciu şi Andrei Barbu au activat şi continuă să o facă în zona educaţiei culturale prin teatru, colaborând în trecut pentru o serie de spectacole şi ateliere de teatru dedicate copiilor. Echipa de creaţie a spectacolului este întregită de scenografa Anca Lazăr - care semnează costumele şi decorul şi de Petre Ancuţa - care a compus muzica originală.

Spectacolul va avea loc la Teatrul Clasic “Ioan Slavici” Arad, marți, 28 martie 2017, cu două reprezentații, de la ora 10.00 și de la ora 12.00, intrarea este liberă.

Centrul Municipal de Cultură Arad organizează cea de a doua ediţie a Festivalului de ştiinţe umaniste, festival desfăşurat la Arad în perioada 10-13 martie 2015.

Conferinţele publice ale invitaţilor festivalului se vor subsuma unei teme cu mare greutate şi relevanţă culturală: Despre adevăr. Conferenţiarii acestei ediţii sunt: Mircea Mihăieş, H.-R. Patapievici, Sorin Vasilescu, Gabriel Liiceanu, Barbu Mateescu şi Sever Voinescu.

Festivalul arădean este un eveniment cultural unic în România. El concentrează pe parcursul a doar câteva zile conferinţe şi dezbateri susţinute de intelectuali publici cu notorietate sau încă în afirmare, intervenţii în jurul unor teme esenţiale, abordări din perspective disciplinare diverse, academice şi accesibile deopotrivă: istorie şi istoria culturii, literatură, filosofie, arhitectură, drept, sociologie.

Programul Festivalului de ştiinţe umaniste, ediţia a II-a

• JOI 10 martie

Mircea MIHĂIEŞ: Adevărul manuscriselor, ciornelor şi corecturilor

ora 17.00, Sala Regele Ferdinand, Primăria Arad

H.-R. PATAPIEVICI: Despre adevărurile uitate

ora 19.30, Sala Cinema Arta

• VINERI 11 martie

Barbu MATEESCU: Adevăruri despre România

ora 17.30, Sala Cinema Arta

Gabriel LIICEANU: Ce înseamnă a gândi?

ora 19.30, Sala Cinema Arta

• SÂMBĂTĂ 12 martie

Sorin VASILESCU: Adevăr și arhitectură: soarta orașului

ora 17.00, Sala Regele Ferdinand, Primăria Arad

Sever Voinescu: Despre adevărurile periculoase

ora 19.00, Sala Regele Ferdinand, Primăria Arad

Detalii bio-bibliografice despre invitaţi:

Mircea MIHĂIEŞ s-a născut la Arad în anul 1954. Profesor de literatura engleză și americană la Universitatea de Vest din Timișoara, redactor-șef al revistei Orizont. Dintre volumele publicate: De veghe în oglindă (1989), Femeia în roșu (1990, în colaborare cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu), Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (1995), Viața, patimile și cîntecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2013), Ce rămîne. William Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha (2012). A publicat șase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o carte despre James Joyce.

Horia-Roman PATAPIEVICI – născut la 18 martie 1957 (Bucureşti). Studii de fizică, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS, 2000-2005), preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR, din 2005). Cercetător privat în istoria ideilor. Scriitor. Realizator TV. Dintre cărţile publicate: Cerul văzut prin lentilă, 1995, Zbor în bătaia săgeţii, 1995, Omul recent, 2001, Discernământul modernităţii, 2004, Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante, 2004, Partea nevăzută decide totul, 2015.

Sorin VASILESCU s-a născut la 20 iulie 1947. Arhitect, profesor universitar, doctor în arhitectură, membru al Uniunii Arhitecților din România, membru al Asociației Oamenilor de Ştiintă din România, membru al Centrului de Studii Palladiene de la Vicenza, membru al AEEA (Asociația Europeană pentru Învăţământul de Arhitectură), profesor invitat la Facultățile de Arhitectură din Strasbourg, Liège , Chișinău, Milano și Torino. Între volumele publicate: Istoria arhitecturii moderne, 1993, Arhitectura totalitară, 1994, Dicţionar al arhitecţilor moderni, 1995, Art Nouveau în România, 2008, Arhitectura Italiei fasciste, 2011, Arhitectura Rusiei staliniste, 2013.

Gabriel LIICEANU s-a născut la 23 mai 1942, la Râmnicu-Vâlcea. Jurnalul de la Păltiniş este un bestseller al anilor ’80. Apel către lichele devine un manifest al conştiinţei civice româneşti. După 1990, seria volumelor de filozofie iniţiată de Tragicul continuă cu Cearta cu filozofia şi Despre limită. În seria Despre minciună, Despre ură, Despre seducţie, filozofia se deschide spre un discurs mai eseistic şi implicat în viaţa cetăţii. Uşa interzisă, Scrisori către fiul meu şi Întâlnire cu un necunoscut îl impun ca pe unul dintre cei mai importanţi şi citiţi autori de „literatură personală“ din România.

Barbu MATEESCU are 34 de ani și s-a născut în București. A studiat sociologia într-o universitate Ivy League – University of Pennsylvania. În 2005 s-a reîntors în România. În anii următori a activat în domeniul sociologiei politice și a absolvit cursul programului de master în Politică Comparată din cadrul Facultății de Științe Politice a Universității București. Articolele de pe blogul său, Sociollogica, au fost și/sau sunt preluate de către Evenimentul Zilei, Revista 22, Hotnews etc.

Sever VOINESCU (1969, Ploieşti) este publicist, unul dintre cei mai cunoscuţi comentatori politici doctrinari din România. De profesie avocat. În 1997, abandonează cariera universitară şi devine consilier la Secretariatul General al Guvernului. Între 1998 şi 2000 este primul Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe, după mai bine de patru decenii în care această funcţie fusese scoasă din organigrama Ministerului. Între 2000 şi 2003 este Consul General al României la Chicago. În prezent este redactor-şef al săptămânalului Dilema Veche.