Finalizat încă din toamna anului trecut, cu un cost de aproape 28 de milioane de lei, pasajul peste calea ferată de la Curtici nu a fost inaugurat din motive de proastă execuție. Acesta a fost construit în toamna anului 2015 peste liniile de cale ferată aflate pe coridorul IV Pan European, în cadrul proiectului de modernizare a căii ferate Curtici-Arad-Simeria, la intrarea în ţară dinspre vestul Europei. Marți în prezența mai marilor Regionalei CFR Timișoara, a parlamentarilor PNL Arad (Eusebiu Pistru, Ion Șcheau, Traian Igaș), a primarului orașului Curtici, Bogdan Ban, a vicepreședintelui CJ Arad, Sergiu Bâlcea și a directorului CAI Curtici, Dimitrie Muscă s-a făcut un test de trecere a vehiculelor peste acest pasaj, inclusiv a celor de mare tonaj. Concluzia a fost că pasajul din Curtici este proiectat și construit prost pentru că intrările sunt prea înguste, spațiul de viraj fiind foarte mic.

“SNCFR a cerut Primăriei Oraşului Curtici o probă ca să vedem dacă se poate circula în condiţii optime pe pasaj. Primăria oraşului Curtici, încă de acum două luni, de când eram viceprimar cu atribuţii de primar, am propus realizarea unui audit pentru siguranţa circulaţiei. Nu pot să preiau un pasaj şi să îmi asum accidente sau pierderi de vieţi omeneşti. Acest audit are o bază legală, din 2015 este şi obligatoriu, din câte am înţeles. Nu am primit nici măcar un răspus. Eu cred că nu am procedat greşit cerând acest audit. Aţi văzut acum ce se întâmplă când două TIR-uri se intersectează la coborârea de pe pasaj cu drumul judeţean. Avem firme care susţin bugetul oraşului Curtici. Primăria Curtici nu se opune unui asemenea proiect, suntem conştienţi cât a costat acest proiect, dar eu, ca primar, nu pot să-mi asum ceea ce s-a făcut aici”, a declarat Bogdan Ban, primarul orașului Curtici

Prezent la acest test, fostul ministru secretar de stat la vremea când a început punerea în practică a acestui proiect de modernizare a acestei căi ferate, deputatul PNL Eusebiu Pistru a venit cu o soluție

“Problema se va rezolva doar cu bandă de accelerare şi deaccelerare, pentru a se putea încadra corect. Ştiu că în condiţiile în care se desfăşoară traficul toată lumea e nemulţumită, dar acest proiect de reabilitare a tronsonului de cale ferată IV Pan European, care a fost în valoare de 280 de milioane de euro, închiderea acestui proiect stă în acest pasaj. Trebuie să facem tot posibiliul pentru a găsi soluţii pentru a fluidiza circulaţia şi să finalizăm acest proiect deoarece există riscul să pierdem banii care s-au alocat acestui proiect”, a declarat deputatul PNL Eusebiu Pistru

Primarul oraşului Curtici, Bogdan Ban, se opune clar să semneze avizul acestui pasaj și nu renunță la ideea unui audit realizat de către Autoritatea Rutieră Română, care să certifice faptul că pasajul prezintă siguranţă în circulaţie.

Pasajul de la Curtici este ultimul punct al acestui mare proiect, iar dacă acest pasaj nu va fi avizat favvorabil, România ar putea pierde finanțarea de la Uniunea Europeană în valoare de 280 de milioane de euro.

Există o serie de întrebări legate de acest proiect de la Curtici, construit pe vremea primarului Aaniței, dar vom reveni asupra acestora într-un alt material.

Situaţia CET Arad, viitoarea linie ferată Arad – Timişoara – Caransebeş, starea străzilor din municipiu au fost câteva din subiectele abordate de conservatorii arădeni, în conferinţa de presă de azi.

Scoaterea liniei din Micalaca

Preşedintele PC Arad, Mircea Purcaru, a anunţat că organizarea licitaţiei pentru proiectul viitoarei căi ferate Arad – Timişoara – Caransebeş oferă şi posibilitatea de a propune din nou Ministerului Transporturilor scoaterea liniei de tren din Micalaca înafara oraşului.

Acesta a precizat şi că se vor face demersuri ca viitorul nod de cale ferată să fie la Arad, nu la Timişoara, aşa cum se intenţionează.

„Primarul Gheorghe Falcă este mai tot timpul la Bucureşti, dar nu pare interesat de această problemă importantă pentru arădeni. Probabil că puţin îi pasă şi dacă nodul de cale ferată va fi la Timişoara, pentru ca toate legăturile Aradului cu restul ţării să treacă pe acolo” a declarat Mircea Purcaru.

CET Arad într-o situaţie dificilă

Zilele trecute Complexul Energetic Oltenia a cerut intrarea în insolvenţă a CET Arad, din cauza unei datorii de de peste 25 de milioane de lei (din care zece milioane reprezintă penalităţi).

Mircea Purcaru acuză administraţia PDL de situaţia gravă în care a ajuns CET: „Când era Hoară, de la PDL, la conducerea CET, i s-a impus să accepte o cantitate uriaşă de cărbuni, de la Complexul Energetic Oltenia, care se confrunta cu supraproducţie. Cărbunele a venit, o mare parte a fost stocat o perioadă lungă de timp, s-a degradat, având şi o calitate îndoielnică. De plătit nu s-a plătit nimic, iar acum Complexul Energetic Oltenia a cerut intrarea în insolvenţă a CET. În 26 august s-a deschis un nou proces, extins şi asupra CET- Hidrocarburi. S-a ajuns în situaţia ca doar penalităţile să fie peste zece milioane de lei. Este încă una dintre «marile realizări» ale PDL Arad” a precizat liderul conservatorilor arădeni.

Străzile prost asfaltate, acelaşi coşmar pentru şoferi

Conservatorii atrag atenţia, din nou, asupra calităţii lucrărilor de asfaltare a străzilor din municipiu, oferind de această data ca exemplu str. I.C. Brătianu (fostă 30 Decembrie).

„Tronsonul de la Policlinica CFR până în Bulevardul Revoluţiei îi pune la grea încercare pe toţi şoferii. Care pot da în judecată Primăria pentru calitatea asfaltului de pe străzi. Asfalt care le distruge maşinile şi îi pune în pericol. La rândul ei, Primăria poate da în judecată firma care a executat lucrările…“ a spus Mircea Purcaru.

 

Florin Galiş, liderul consilierilor USL din Consiliul Municipal Arad, însoţit de o delegaţie din cadrul Organizaţiei Municipale a PNL Arad, s-a întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei „Insula Mureş”. Aceştia i-au consemnat consilierului local o serie de probleme cu care se confruntă, zi de zi, cele peste 45 de familii care locuiesc permanent la Insula Mureş, cât şi cei care deţin proprietăţi acolo. În primul rând, aşa cum a explicat Petre Mocanu, preşedintele asociaţiei, principalul of al „insularilor” este accesul pe podul de pontoane, deoarece este extrem de şubred.

“Unul din pontoane s-a scufundat parţial. Folosim o pompă cu care scoatem periodic apa din el, pentru a preîntâmpina o tragedie. Chiar şi aşa, podul scârţâie din toate balamalele şi se clatină de câte ori trec oameni pe el. Am scris pe o tăbliţă că traversarea podului se face pe propria răspundere”, a menţionat Petre Mocanu. Acesta a mai explicat consilierului municipal că pericolele te pândesc şi pe insulă.

„Sunt foarte mulţi pomi bătrâni, foarte înalţi, care se pot rupe în cazul unor furtuni. Dacă cad peste oameni, pot produce victime”, mai spune Mocanu, precizând totodată că nici accesul maşinilor de salvare sau pompieri nu se poate face în zonă.

„La Insula Mureş sunt o grămadă de neajunsuri şi din câte am constatat acestea pornesc de la un dezinteres accentuat al autorităţilor locale faţă de ce se întâmplă acolo. În primul rând, ar fi necesară o clarificare a situaţiei juridice a acelor proprietăţi, a Insulei Mureş în general. Apoi, Primăria ar trebui să trateze acel loc exact ca pe orice alt cartier sau zonă a oraşului, să asigure accesul unei ambulanţe, dacă este cazul, a salubrităţii, să toaleteze arborii bătrâni. Cu alte cuvinte, să îşi dea interesul faţă de acele familii. Asta cu atât mai mult cu cât acei oameni plătesc sume importante sub formă de redevenţă sau impozit”, a declarat Florin Galiş, la finalul întrevederii cu reprezentanţii Asociaţiei „Insula Mureş”.

Tragicul accident de zilele trecute, în care o maşină a fost spulberată de tren la intersecţia drumului judeţean Arad – Moneasa cu linia ferată Arad – Brad, l-a determinat pe senatorul USL Ioan Cristina să solicite montarea unui semafor în locul respectiv.

„O să adresez o solicitare Ministerului Transporturilor, să vedem ce putem face pentru ca acolo să fie montat un semafor. Au fost prea multe evenimente tragice în locul respectiv de când s-au desfiinţat barierele de la trecerile de nivel cu calea ferată pentru a mai lăsa lucrurile aşa. Respectivul drum judeţean este unul dintre cele mai circulate din judeţ şi tocmai de aceea cred că se justifică montarea unui semafor acolo. Nu numai că se justifică, dar se şi impune, având în vedere numărul mare de accidente petrecute la intersecţia dintre Bârsa şi Sebiş”, a declarat Ioan Cristina.

Senatorul USL a adăugat: „Am înţeles că pe linia de tren respectivă operează o companie privată, cu care o să luăm, de asemenea, legătura. Împreună trebuie să facem ceva, astfel încât să punem punct tragediilor petrecute în respectiva intersecţie, dar nu numai, pentru că interpelarea mea la Ministerul Transporturilor va viza şi intersecţia cu calea ferată dintre Pâncota şi Seleuş, de pe acelaşi drum judeţean, dar şi altele aflate într-o situaţie similară”.

Duminica trecută, la intersecţia drumului judeţeanArad– Moneasa cu linia feratăArad– Brad o maşină care nu a oprit la semnul STOP a fost lovită de tren, o persoană decedând şi alte trei fiind rănite în accident.