Luni, 17 octombrie 2022, începând cu orele 14:00, Consiliul Județean Arad, Instituția Prefectului – Județul Arad, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad și Complexul Muzeal Arad, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași și Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, organizează Conferința Națională și deschiderea oficială a expoziției foto-documentare cu titlul „1940. Sub semnul ultimatumului, dictatului şi cedării”.

Distinși invitați vor susține comunicări și intervenții în plen: conf. univ. dr. Ionuț Nistor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, dr. Carmen Voroneanu, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, dr. Daniel Năzare, director al Bibliotecii Județene „George Barițiu” Brașov, conf. univ. dr. Diana Vrabie, Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți, alături de cercetători și specialiști în istorie arădeni: dr. Doru Sinaci, Instituția Prefectului – Județul Arad, prof. univ. dr. habil. Corneliu Pădurean, Asociaţia „Ştefan Cicio Pop” Arad, dr. Andrei Ando, Consiliul Județean Arad, Bogdan Blaga, Complexul Muzeal Arad.

„Vara anului 1940 a reprezentat pentru România unul dintre cele mai grele momente ale istoriei sale: prăbușirea alianțelor de securitate în care fusese implicată, dureroasele pierderi teritoriale, sfârșitul modelului de stat liberal. Pe lângă teribila comoție colectivă, amputările teritoriale au însemnat în același timp și suferințe umane enorme, generate de transferurile masive de populații, perspectiva deznaționalizării și politicile de represiune criminală din teritoriile pierdute. Acest context teribil a condus la schimbarea de regim, la renunțarea la modelul de stat liberal și la apariția unei noi maniere de a face politică, în jurul unor ideologii autoritare și criminale, în care represiunea politică, deciziile arbitrare și abuzive, restricționarea drastică a libertății de expresie, represiunea rasială vor deveni monedă curentă.

Expoziţia ilustrează felul în care această tragedie de proporții, eforturile și căutările lumii de atunci s-au reflectat în presa vremii, în lucrări memorialistice şi în lucrări cu caracter publicistic. Sunt expuse fotocopii ale unor articole apărute în ziare din anul 1940 („Universul”, „Curentul”), fotocopii ale unor documente de arhivă din colecţiile B.C.U. şi ale Arhivei Naţionale ale României, Filiala Iaşi, precum și o serie de volume cu caracter istoriografic cu privire la acest tragic episod al istoriei noastre”, afirmă d-na Carmen Voroneanu, coordonator al Catalogului expozițional și curator al expoziției, alături de bibliotecar Simona Sînzianu,        Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi și prof. Ioana Nistor, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad.

Evenimentul va fi ilustrat muzical de tânăra solistă arădeancă Noemi Szentesi, Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad.

Expoziția, găzduită de Sala  „Vasile Goldiș” a Consiliului Județean Arad, va fi deschisă în perioada 17 octombrie – 18 noiembrie 2022, de luni până vineri, între orele 09.00-17.00, accesul publicului fiind gratuit.

Întreaga echipă a Très Court International Film Festival lucrează la foc continuu pentru a vă prezenta cele mai bune filme de maxim 4 minute în cadrul celei de-a 24^e ediții a festivalului, care va avea loc din 3 în 12 iunie 2022 în peste 40 de orașe din întreaga lume și în 7 orașe din România: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Arad, Baia Mare, Iași, Odorheiu Secuiesc și Râșnov.

Din Los Angeles la Santiago de Chile, din India în România, de la Paris și până în Noua Caledonie, publicul va vibra în ritmul scurt metrajelor care, anul acesta mai mult ca niciodată, vor revela talentul și pertinența unei noi generații de cineaști.

Să spui o poveste în maximum patru minute – titlu și generic inclus – poate părea improbabil. Și totuși: într-o epocă a vitezei, în care schimbările climatice, sociale, tehnologice sunt în centrul reflecțiilor și discuțiilor, regizorii și regizoarele își exersează virtuozitatea prin acest format compact, care merge direct spre ceea ce e esențial. Festivalul este o oportunitate pentru tinerii creatori de a fi difuzați pe marile ecrane în fața spectatorilor din lumea întreagă. Este însă și ocazia pentru spectatori de a râde, de a plânge, de a se emoționa, de a-și pune întrebări sau chiar de a fi șocați de subiectele tratate cu forță, cu umor, cu curaj, sau cu poezie.

Acest eveniment mondial ajunge la peste 15 000 de spectatori de pe cele 5 continente. La finalul festivalului, vor fi decernate 9 premii, inclusiv un Premiul Internațional al Publicului, decis prin voturile spectatorilor.

Anul acesta, la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad – Sala Artă și Multimedia „Sabin Drăgoi”, veți putea descoperi:

Vineri, 10 iunie, ora 18.00

Competiția internațională 1 și 2

 Sâmbătă, 11 iunie, ora 18.00

Selecția familială (de la 6 ani)

Selecția franceză

 Duminică, 12 iunie, ora 18.00

Selecția documentară

Selecția Să râdem (înainte de sfârșitul lumii)

Eveniment organizat și coordonat la nivel național de Institutul Francez din România cu sprijinul ORANGE.

Organizatori locali: Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” (Arad), Asociatia Mioritics (Râșnov), Fundația Bibliofil (Odorheiu Secuiesc), Fundația Arte+ (Baia Mare), Asociația RYMA (Alba-Iulia).

Pe rafturile secției Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” din Arad se află o carte micuță și modestă alături de multe alte cărți. Cărticica, cu coperte de carton cândva de culoare aurie, se numește  „A régi Orod vagy-is o mostani Aradnak dólgai“ (Problemele Aradului, adică ale vechiului Orod) și a fost scrisă de Perecsényi Nagy Laszló, apoi publicată la Oradea în tipografia Tichy János în anul 1814. Culoarea aurie, vizibilă doar pe versoul coperții, trădează dorința celui care a publicat lucrarea de a-i conferi prețiozitate nu numai prin conținut, ci și prin aspect. „Valoarea  acestei cărți, mai ales pentru arădeni, constă în faptul că este prima monografie tipărită a comitatului Arad. Prima monografie a fost scrisă de Bél Mátyás (variante de nume: Matthias Bel; Matej Bel; Matthias Belius; 1684 – august 29, 1749)  în 1728 și se află la Arhiepiscopia  romano-catolică din Esztergom (Ungaria) sub formă de copie a manuscrisului, după cum aflăm dintr-un articol al istoricului arădean Kovách Géza, dar poate ar fi indicată și consultarea Catalogului manuscriselor lui Bél Mátyás apărut în 1984 la Budapesta“, a precizat Tokács-Máthé Mónika, bibliotecară la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol“ Arad. Următoarea încercare de a scrie o monografie a comitatului îi aparține lui Peretsenyi (sau Perecsényi) Nagy Laszló (1771-1827-Ineu), care scrie în 1805, la Almaș (județul  Arad) monografia Aradului (170 pagini manuscrise). Lucrarea terminată își aștepta editorul, dar susținerea financiară necesară a fost refuzată de prefectul de atunci al comitatului, Wenckheim József. Astfel, în anul 1807 Perecsényi Nagy Laszló depune manuscrisul la Muzeul Național din Budapesta. „Prin neglijarea sănătății și a propriului trai și datorită perseverenței sale, autorul reușește să publice în 1814 la Oradea, probabil pe cheltuiala proprie, un rezumat de 76 de pagini al lucrării.  Această publicație prețioasă pentru arădeni se găsește astăzi în biblioteca noastră. Este un format mic de 18×11 cm care începe cu o dedicație pentru edilii orașului Arad și cu prefața autorului. Din prefața scrisă într-o maghiară arhaică rezultă că autorul dorește să prezinte  Orod-ul vechi (istoria, geografia și originea numelui) precum și personalitățile importante de-a lungul istoriei, date despre cetățile, bisericile, școlile, apele, inundațiile și vinurile județului. Cartea este compusă din 32 de paragrafe cu descrieri succinte tocmai pentru că publicația este un extras“, punctează Adriana Czibula, bibliotecară la Secția Colecții Speciale. Primele paragrafe descriu posibilele variante etimologice ale toponimelor Arad și Orod precum și originea celor cinci movile din Glogovăț  (Vladimirescu). În următoarele paragrafe, în ordine cronologică (începând din sec. XIII), autorul amintește personalitățile istorice și contemporane ale comitatului, domeniile lor precum și localitățile comitatului. Acordă atenție domeniilor eparhiale și parohiale din comitat și trece în revistă mitropoliții ortodocși sârbi. Aduce omagii episcopului ortodox Pavel Avacumovici (1786-1815). Ultimele paragrafe sunt destinate podgoriilor cu denumirea soiurilor de struguri și denumirea vinurilor specifice zonelor. Un paragraf este destinat Mureșului și transportului de sare pe acesta.

***

Veduta de mici dimensiuni de la pagina 7 reprezintă un peisaj  în centrul căruia se află un turn. Paginile sunt numerotate până la 76, majoritatea conținând note de subsol prin care autorul dezvoltă, explică sau ne trimite la surse suplimentare. Ornamentația cărții (vigneta de frontispiciu, vigneta tipografică) este minimală, demonstrându-ne modestia financiară a editorului. Proprietarul exemplarului nostru a intervenit cu corecturi în cerneală neagră peste cuvintele greșit ori incomplet tipărite. Perecsényi Nagy László  își publică cartea la Oradea, în tipografia veche de trei generații a familiei Tichy, o tipografie modestă cu 6-8 publicații pe an, mai ales de interes local. Interesele științifice ale lui Peretsenyi cuprind pe lângă geografie și istorie, domenii variate precum viticultura, agricultura, medicina, meteorologia, lingvistica și literatura. Perecsényi Nagy László a fost jurist și un scriitor deosebit de prolific (peste 60 de opere tipărite și multe rămase în manuscris), poliglot, cunoscător a 6 limbi, printre care și limba română. A fost jurat al județului Arad, apoi prefect de Ineu și membru al Societății de Mineralogie din Jena. Moare la Ineu, la numai 56 de ani, munca sa fiindu-i prea puțin recunoscută în timpul vieții,  dar încărcată de adâncă iubire pentru  meleagurile arădene și demnă de urmat.

Bibliografie:

Kovách Géza, Kéziratos demográfiai és néprajzi leírások Arad megyéről a XIX. Század elején

(Descriereri demografice și monografice în manuscrise la începutul sec. al 19-lea despre județul Arad) în Könyvtári szemle: 1968 nr.4, p.175 (Revista bibliotecilor)

Szelestei N. László, Bél Mátyás kéziratos hagyatékának katalógusa. (Catalogul manuscriselor lui Bél Mátyás) Magyar Tudományos Akadémia Könyvtára, Budapest, 1984

Szinnyei József, Magyar írók élete és munkái (Viața și operele scriitorilor maghiari),

în http://mek.oszk.hu/03600/03630, Nagy László (Peretsényi)

Simon Melinda, Tipográfia régtől fogva, A nagyváradi nyomdászat 450 éves története ( Istoria  tipografiei Orădene de 450 de ani), Országos Széchényi Könyvtár – Argumentum Kiadó, 2016.

Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol“ Arad, va fi miercuri, 13 februarie, gazda unui nou eveniment. Astfel, începând cu ora 16,00, în Sala „Astra“, actorul și cantautorul Mircea Bodolan va avea o întâlnire cu publicul, sub semnul muzicii și poeziei. Mircea Bodolan a compus numeroase piese muzicale, fiind inspirat atât de poezii,  cât și de lucrurile rupte din viață. Parte dintre ele se regăsesc pe cele patru albume lansate între anii 1977 şi 1995, altele pe diferite discuri realizate împreună cu alţi artişti. Printre cele mai cunoscute amintim: „După amiaza unui cântec“, „Sub seceta de după potop“, „Cântec de înstrăinare“. Ce crede artistul despre folk? „Ca și rock-ul, folk-ul este în primul rând o stare de spirit“. Intrarea publicului la această manifestare este liberă.