Apostol de ţară vreme de jumătate de veac, despre Domnul Gheorghe Rancu, Omul cu nume de Mănăstire, am mai scris!

Ne-am cunosct tocmai la Uzdin, Capitala românismului şi am călcat pe Brazde de spice, amirosind a Câmpie arădeană, de atunci.

Și tot la Uzdin, recent, cu prilejul Simpozionului Oameni de seamă ai Banatului, ediția 22, cartea a fost prezentată  de domnul  Vasile Popuța   și  elogios  primită de selecta adunare.

Cu noua Domniei-Sale carte, va intra, dacă mai este cazul să spunem, în Pantheonul Marilor Apostoli ai Neamului românesc, de la noi, sau de dincolo de fruntarii, unde vecuiesc români.

În maniera discursului epic elaborat, cartea, editată de Editura Hoffman,Din Panteonul Banatului istoric, abordează stilul rememorării unor Studii şi Comunicări, răsfirate de-a lungul timpurilor , şi rostite sau făptuite cu diferite prilejuri. Cartea, se va înscrie, cu certitudine, în galeria cărţilor-document de imediată referinţă, tocmai datorită Simbolurilor descrise în peste douăsuteoptezeci de pagini. Prin Simboluri vom înţelege conturarea de personalităţi şi figuri legendar-istorice, care au făptuit, în istorie, Mărturisiri sau sacrificii.

Prin Conţinutul şi capitolele propuse, noul volum capătă, în dinamismul timpului istoric, o incontestabilă valoare spirituală.

Iată Cartea de Istorie spus-scrisă, după cum o răsfoim, în firească ordine:

Protopopul Traian Oprea( 1866-1947) – ctitorul Catedralei Ortodoxe Române din Vârșeț

Pe Stăpânul și Arhiereul nostru, Doamne, Îl păzește Întru Mulți Ani

Căpitanul Pîrvu Jumanca și Locotenentul Toma Scripete, artizanii Revoltei româno-sârbe de la Krușița(1808)

Preot iconom stavrofor Iosif Coriolan Buracu(1888-1964)

Biserica și societata bănățeană în timpul episcopului dr.Iosif Traian Bădescu( 1920-1933),recenzie

Testamentul episcopului dr.Iosif Traian Bădescu

Iuliu Vuia-Învățătorul neamului (1865-1933)

Zaharia Boiu(1834-1903) și Banatul

Protopopiatul Mehadia în timpul administrării de către Mihail Popovici(1837-1911)

Maiorul Trilă Stroiescu (1835-1903)

Mareșalul Petre Duca(1756-1822)

Generalul Alexandru Lupu(1838-1925)

Generalul Mihail Cavaler de Trapșa(1838-1896)

Sculptorul Alexandru Liuba(1875-1906)

Traian Iemerici(1903-1970)

Protopopul militar Pavel Boldea(1861-1939)

Emilian Novacoviciu(1862-1939)

Haiducul Pătru Mantu(1893-1924)

Petre Ugliș Delapecica- Jurnal de război(1914-1919)

Episcopul Emilian Birdaș(1921-1996)

Eftimie Murgu și Banatul  la 1848

Trio-ul voivodinean

Dr.Atanasie Popovici(1885-1958)

Despre românii din Sudul Dunării

Preotul Ioanichie Neagoie (1857-1932)

Programul de bună vecinătate România -Serbia

Facem mențiunea cuvenită că aceste elemente de istorie sunt însoțite de Note și argumentări bogate la subsolul paginilor, ceea ce ne conferă  adevăruri despre  un proces bogat de elaborare din partea autorului.De fapt, i-am fost și martori, în anumite peripluri cu un afectiv  și emoțional caracter.

Astfel, scriind, ne-ncredințăm că suntem ai Pământurilor zămislitoare și suntem Memoria morală, a noastră sau Devenim acel Muzeu himeric de forme și fapte inconstante, acea Grămadă de oglinzi sparte din Întregul Ființei neamului nostru și nu numai.

Cartea -document devine Lecția de istorie în An de Centenar!

Ne vom folosi în cele ce urmează de un citat: „Când plecam unul de lângă celălalt, ni se părea că ne despărțim și că mergem să ne așteptăm altundeva” (Cezare Pavese), un Intro pentru ultimele două capitole ale noului volum, dedicat soției Elena și având , ca și Consultant științific pe dr.Dacian Rancu, istoric.

Gheorghe Rancu Bodrog sau zece pagini de Bibliografie, volume proprii, volume în colaborare, ediții îngrijite, volume colective, Însemne, Distincții și Premii onorante! Peste care se Întronează ca un Liant – Arc peste Timp aceea de Custode al Colecției de etnografie și arheologie „Almăjul”.

Peste treizeci de Pagini Imagologice își însoțesc Autorul în Drumul său înspre „Cei dragi de lângă mine”, … iar printre Oameni

însigne

însemne

scaune de biserici

icoane

rugi nerugate și Măicuțe ..plecate

troiți de răspântii

agape și lacrimi picurate

cruci din morminte… răsare Chipul Dascălului din Țara Lui Arad Bodrog în Țara lui de din vale… Almăjul!

În loc de Concluzii spicuim din Prefața semnată de dr. Doru Sinaci: „Panteonul bănățean propus de profesorul Gheorghe Rancu-Bodrog acoperă două secole de lupte politice, economice, sociale și culturale ale românilor din partea de vest a țării…”(op.cit. pag. 5); „Profesorul Gheorghe Rancu și-a manifestat interesul pentru arealul cultural almăjan, extinzându-l în două coordonate – vocația pentru pusta arădeană – chemarea sângelui natal – și aspirația spre românii din Serbia” – prof.univ.dr. Anton Ilica(op.cit. Coperta IV).

Iată cum, pe un dulce tărâm al trăirilor și al cunoașterii, autorul, profesorul Gheorghe Rancu, a avut timp, ca un Cântec al Destinului, să mai facă un Inventar de Carte cât o Viață! Iar cartea, de-acum are și un drum! Cât o Moștenire! Cultural-Istorică!

Florica R. CÂNDEA

Laza Cnejevici a murit luni, în jurul orei 13.00, în locuinţa sa din Timişoara.

“În ultima perioadă s-a confruntat cu probleme de sănătate. Eu l-am văzut în urmă cu o lună şi nu era în cea mai bună stare. De abia anul trecut a ieşit la pensie de la Şcoala Populară de Artă şi cântat până în vară, cât s-a simţit bine. E un moment foarte trist”, a declarat fiul lui Laza, Vlady Cnejevici, fost component al trupei Compact şi actual membru în Pasărea Colibri şi în trupa lui Ioan Gyuri Pascu.

Înmormântarea va avea loc miercuri, de la ora 13, în Cimitirul din Calea Lipovei.

Laza Cnejevici s-a născut la Sângeorge (judeţul Timiş), în 30 aprilie 1936. A fost cantautor, solist vocal, instrumentist, profesor şi căutător de talente. S-a făcut remarcat prin prmovarea muzicii populare sârbeşti şi cel bănăţean.

Laza a învăţat să cânte în timpul liceului sârbesc din Timişoara. În 1954 a intrat la “Limbi străine”, la Bucureşti, însă a renunţat după un trimestru şi s-a întors la Timişoara. Tot în acel an s-a înfiinţat Ansamblul sârb de cântece şi jocuri, unde a fost selectat ca acordeonist. Acesta avea să fie instrumental său de suflet.

A absolvit Facultatea de Muzică din Timişoara. În anii 60 a cântat în Ansamblul Zora, iar apoi a devenit instrumentist şi solist în Ansamblul Timişul.

Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei ”Excelsior” din Arad a derulat un proiect dedicat Pădurii Neudorfului şi Râului Mureş între Lipova şi Păuliş.

Proiectul, în valoare de 726450,00 Lei, s-a desfăşurat pe o durată de 24 luni şi a urmărit îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi a speciilor de importanţă comunitară şi naţională din siturile Natura 2000 Pădurea Neudorfului şi Râul Mureş între Lipova şi Păuliş, prin elaborarea planurilor de management, conştientizarea populaţiei cu privire la necesitatea şi importanţa elaborării şi implementării planului de management, precum şi prin creşterea capacităţii de management a ariilor naturale protejate.

Conferinţa de prezentare a rezultatelor proiectului a marcat succesul implementării unui nou proiect de referinţă pentru protecţia naturii în judeţul Arad, iar acţiunile desfăşurate în cadrul acestuia au consolidat practic poziţia de custode al ariilor naturale protejate în jurul oraşului Lipova, pe o suprafaţă de peste 5.100 ha.

În cadrul conferinţei au fost prezentate cele mai importante rezultate ale proiectului. Astfel, au fost menţionate studiile de inventariere a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din lunca râului Mureş şi Pădurea Neudorfului. Elaborarea Planurilor de management pentru siturile Natura Pădurea Neudorfului şi Râul Mureş între Lipova şi Păuliş a reprezentat obiectivul central al proiectului. Aprobarea acestor planuri de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va conduce la o reglementare eficientă a activităţilor cu potenţial impact negativ asupra naturii, precum şi la utilizarea durabilă a resurselor naturale în zona ţintă.

Acţiunile de informare, conştientizare şi consultare a comunităţilor locale au reprezentat un factor esenţial în desfăşurarea proiectului. Poziţia localnicilor, a proprietarilor şi administratorilor terenurilor din ariile naturale protejate este esenţială în luarea deciziilor referitoare la conservarea populaţiilor speciilor şi habitatelor. Astfel informarea şi conştientizarea comunităţilor locale au reprezentat paşi inevitabili în demersul de aprobare a planurilor de management.

Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată de către Asociaţia Excelsior din Arad, care va desfăşura în continuare activitatea specifică de administrare a ariilor naturale protejate, în calitate de custode al acestora.

”Pentru mai multe detalii şi informaţii suplimentare ne găsiţi la adresa asociaţiei din Arad, Bd. Revoluţiei, nr. 91, ap. 5a, sau la numărul de telefon/fax: 0257210192, e-mail: ong@ongexcelsior.ro” a precizat Mihai Sorin PASCU, preşedinte ”Excelsior”.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Vorba populară spune că există atâtea obiceie câte bordeie, şi este foarte adevărată dacă privim varietatea extraordinară de tradiţii care diferă de la o regiune la alta şi chiar de la un sat la altul. Cu atât mai mult se poate vorbi de varietate într-o regiune ca a Zărandului, care este una de interferenţă între Banat, Crişana şi Apuseni, în care specificul local “bate” de multe ori pe cel regional. Din această parte de ţară situată pe Valea Crişului Alb între Munţii Zărandului şi Munţii Codrului Moma am ales, spre exemplificare, obiceiuri de Crăciun de pe valea Cigherului, din satele Moroda şi Iermata.

Sărbătorile începeau de fapt cu Ignatul, tăierea porcului, care se făcea în 20 decembrie, după un ritual care se respecta de fiecare dată şi începea cu înjunghiatul, apoi continua cu închinarea câte a unui păhărel de răchie, pentru ca gazda să se poată bucura de bucate şi să aibă parte de belşug în toate. Munca se încheia cu cina porcului, la care erau invitate rudele şi vecinii.

În ziua de ajun de Crăciun, în 24 decembrie dis-de-dimineaţa, copiii de până la 14-15 ani umblau pe la uşile oamenilor cu pizăratul. Adică se formau grupuri de câte 3-4 copii care umblau din poartă în poartă spunând sor, sor, sor, sor iar după ce intrau în casă dădeau „bună dimineaţa lui Ajun”. Stăpâna casei mulţumea pentru urare şi dădea copiilor colaci mici, din făină de grâu, numiţi pizărăi. Unii completau cu nuci şi mere. La Iermata pizăratul era făcut de către toţi copiii, care mergeau împreună la fiecare gospodărie.

Colindatul (corindatul) începea în seara de ajun, după căderea întunericului şi la el participau copiii, feciorii dar şi oameni maturi. Se alcătuiau grupuri de câte 3-5, sau mai mulţi, care erau pegătite din timp cu repertoriul ce trebuia aplicat şi cu instrumentele necesare: traistele, toba, capra. Unul dintre colindători întreba la fereastră dacă este slobod la colindat şi la răspuns afirmativ grupul intra în casă colinda şi executa dansul ritualic al caprei. Drept plată participanţii primeau o bucată de cârnaţ, alta de caltaboş sau slănină, şi vin sau ţuică. Colacii erau adunaţi în sac iar cârnaţii într-o traistă de piele. Cel ce purta colacii era denumit iapă. Din rândul colindătorilor unii erau doar vocali, oameni de toate vârstele, unul era cu toba, care bătea ritmul cântărilor, altul era cu ţurca sau cu capra dirijată de unul dintre colindători, cu muzica erau de obicei feciorii care intrau cu fetele în joc. Unii gospodari cereau ca la sfârşitul colindei să se dezlege colacul. Caz în care se rostea o oraţie asemănătoare pluguşorului. Tot în seara de ajun se manifestau şi „şozănii”, care erau grupuri de femei şi bărbaţi, deghizaţi şi cerniţi pe faţă, în scopul de a produce hazul celor pe care îi vizitau; vecini şi prieteni, dar ei nu colindau.

Alte obiceiuri constau în lampa care stătea toată noaptea aprinsă, prevederea mersului vremii cu calendarul cu ceapă, iar producţia pomicolă cu o ramură înfiptă într-un cartof. „Vifleiemul” era o cutie cu păpuşi cu ajutorul căreia se comemora naşterea Domnului. Existau și 5-6 personaje care jucau un fel de piesă de teatru, în care erau reprezentaţi Irod impăratul şi cei trei crai: Gaşpar, Melchior şi Baltazar şi ofiţerul lui Irod care era şi păpuşar. Cu Vifleiemul se mergea de Crăciun dar şi de Anul Nou şi Bobotează.

BANAT

În primele zile, regimul termic diurn va fi caracterizat de valori în jurul celor normale pentru prima jumătate a lunii septembrie, şi se vor situa chiar peste cele obişnuite în zilele de 11 şi 12 septembrie, când valoarea medie va fi de 24…25 de grade. Aceeaşi abatere pozitivă faţă de temperaturile climatologic normale se aşteaptă şi la valorile minime, care se vor situa în jurul unei medii de 13…14 grade. După răcirea vremii anticipată pentru data de 13 septembrie, se remarcă o uşoară creştere a temperaturilor maxime până la medii de 22…23 de grade. Nopţile şi dimineţile se menţin relativ răcoroase în intervalul 14 – 18 septembrie, cu 9…11 grade în medie, apoi posibil valori mai ridicate.

Ploi mai frecvente, însoţite de descărcări electrice vor fi în intervalele 11- 13 septembrie, respectiv 16 – 18 septembrie.

CRIŞANA

Regimul temperaturilor diurne va fi caracterizat de valori în jurul celor normale pentru prima jumătate a lunii septembrie, în medie de 22 de grade şi se vor situa chiar peste cele obişnuite în zilele de 9 şi 11 septembrie, când valoarea medie va fi de 24…26 de grade. După răcirea vremii anticipată pentru data de 13 septembrie, se remarcă din nou o uşoară creştere a temperaturilor maxime până la medii de 21…22 de grade, reprezentând un regim apropiat de cel normal. După data de 14 septembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă, nopţile şi dimineţile vor fi relativ răcoroase, cu valori în medie de 9…11 grade.

Ploi mai frecvente, posibil însoţite de descărcări electrice vor fi în intervalele 11- 13 septembrie (când se vor cumula cantităţi de apă mai însemnate), respectiv 16 – 18 septembrie. Pentru celelalte zile sunt prognozate ploi puţine şi în general slabe.

În cadrul Galei Premiilor Anuale ale Uniunii Jurnaliştilor din Banatul Istoric, primarul, Gheorghe Falcă, a fost premiat. Evenimentul s-a desfăşurat joi la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj.

Senatul Uniunii a decernat premii la nouă secţiuni, laureaţii fiind personalităţi din judeţele Hunedoara, Timiş, Caraş-Severin,Arad, precum şi din Banatul Sârbesc. Invitat special a fost renumitul actor Ion Caramitru. Ca în fiecare din ultimii cinci ani, cu această ocazie  au fost premiate personalităţi din domeniile în care îşi desfăşoară activitatea. Premiile în domeniul administrației au fost acordate primarului Aradului, Gheorghe Falcă, și președintelui CJ Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. Printre laureaţii din acest an s-au aflat şi actorul Ion Caramitru, caricaturistul Ştefan Popa Popa’s, academicienii Ion-Gheorghe Boldea şi Ioan Munteanu, scriitorul Şerban Foarţă, istoricul Victor Neumann, muzicologul Dumitru Jompan, jurnalistul Dan Radosav, PS Daniil Stoenescu – episcopul românilor ortodocşi din Serbia, PS Siluan Mănuilă – episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, sportiva Corina Căprioru (vicecampioană olimpică la judo) şi profesoara Gabriela Sârbu.

Uniunea Jurnalistilor din Banatul Istoric acționeaza pentru păstrarea culturii, tradiţiei si a spiritualităţii bănăţene prin editarea unui număr impresionant de publicaţii lunare şi periodice cu sprijinul administraţiilor locale, a unor instituţii de cultură sau organizaţii neguvernamentale. Uniunea Jurnaliştilor din Banatul Istoric editează peste 40 de publicații gratuite care acoperă geografic intreg teritoriul Banatului istoric. Revista fanion a Uniunii este revista Banatul.