Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara vor fi prezente, din nou, la Zilele Aradului, de data aceasta cu musicalul în trei acte „My Fair Lady“.

„My Fair Lady”, cel mai cunoscut musical al secolului al XX-lea, o comedie muzicală inspirată de mitul lui Pygmalion bazată pe libretul operetei compusă de Frederick Loewe şi piesa lui G.B. Shaw, va putea fi urmărit pe o scenă amenajată în Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, marți, 21 august 2018, de la ora 20.00.

După succesul de anul trecut când aceiași artiști au prezentat spectacolul de operetă „Voievodul țiganilor“, organizatorii Zilelor Aradului au decis să păstreze în program un spectacol de operetă.

Astfel, peste 100 de artiști ai Operei Naționale Române Timișoara vor putea fi urmăriți, la Arad, într-un spectacol care va dura trei ore, din care nu va lipsi umorul, culoarea, dansul și muzica.

Zilele Aradului, ediția 2018, se desfășoară în perioada 17-26 august fiind organizate de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad.

My Fair Lady

Conducerea muzicală: Mihaela Silvia Roșca

Regia artistică: Marina Emandi Tiron 

Coregrafia: Liana Iancu

Decoruri: Grigore Gorduz

Costume: Krisztina Nagy

Maestru de cor: Laura Mare

Concert maeştri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu

Soliști:

Eliza Doolittle: Cristina Vlaicu

Henry Higgins: Octavian Vlaicu

Alfred Doolittle: Cristian Rudic

Colonel Pickering: Dan Pataca

Freddy Eynsford-Hill: Remus Alăzăroae

Doamna Pearce: Liliana Mihăilescu

Doamna Higgins: Gabriela Toader

Doamna Eynsford-Hill: Nicoleta Colceiar

Doamna Hopkins: Nina Zaharescu

Jamie: Cosmin Borlovan 

Harry: Leonard Ivan 

Karpathy: Mihai Prelipcian

Cârciumarul: Dan Spanache

O florăreasă: Lucia Muravschi

Majordomul: Mircea Dan Petcu

Regina: Carmen Cojocaru

Regia tehnică: Lucian Boru

Pregătirea  muzicală: Dragoş Zaharescu,Angela Balici, Rareș Păltineanu

Sufleur: Radu Olariu

Povestea „My Fair Lady“

Un profesor de fonetică se îndrăgosteşte de îndărătnica sa elevă, o florăreasă, pe care o transformă dintr-o femeie simplă, lipsită de educaţie, într-o adevărată doamnă.
Eliza Doolittle este o tanără care îşi câştigă existenţa vânzând flori pe stradă. Accentul stricat şi pronunţia defectuoasă a fetei atrage atenţia unui trecător – profesorul de fonetică Henry Higgins, un lingvist cunoscut. Încrezător în metodele sale, Higgins se laudă că poate să facă, la nivelul vocabularului, ca Eliza sa pară ducesă. Eliza ajunge la casa profesorului, dorind sa înveţe, şi, devine subiectul unui pariu între Higgins şi prietenul sau Pickering. În şase luni fata trebuie să apară la Balul Ambasadei aşa că, imediat, este supusă la epuizante exerciţii fonetice zilnice. Ca răsplată pentru reuşita neaşteptată asupra câtorva fraze elementare, Eliza este prezentată aristocraţiei la cursele de cai unde face impresie prin eleganţă, dar și prin relatări nelalocul lor.

În urma balului, la care prezenţa Elizei stârneşte admiraţie si curiozitate, pariul este câştigat – dar Higgins îşi dă seama de importanţa pe care a căpătat-o această fată in viaţa lui.

Premiera mondială a avut loc la 15 martie 1956, la Mark Helinger Theatre din New York.

A iubit baletul încă din copilărie iar în anii maturităţii l-a considerat drept „cea mai inocentă şi cea mai morală dintre toate artele”.

Unul dintre marile nume ale artei sonore, adevărat maestru al muzicii de balet, Piotr Ilici Ceaikovski semnează în secolul al XIX-lea cele mai spectaculoase titluri de artă coregrafică din toate timpurile. Inspirate de celebrele scrieri pentru copii, Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită şi Spărgătorul de nuci, reluate în   versiunile comprimate ale suitelor de orchestră, configurează în seara de joi, 14 ianuarie, la ora 19.00, în sala Cercului Militar de pe B-dul Decebal nr. 19, primul medalion de compozitor al Noului An.

Preferată de marea parte a publicului de pretutindeni, latura exuberantă a celui mai romantic dintre compozitorii secolului al XIX-lea este scoasă în evidenţă în aceste pagini   încărcate de idei grandioase, orchestraţii fantastice şi melodii fără egal.

Numere reprezentative precum Dansul lebedelor mici din Lacul lebedelor, Adagio-ul trandafirului din Frumoasa din pădurea adormită sau Valsul florilor din Spărgătorul de nuci fixează extrasele orchestrale în zona celor mai accesate ópusuri simfonice ale repertoriului universal, oferind formula ideală pentru o seară simfonică de neuitat.

Maestrul Peter Oschanitzky girează această nouă performanţă a ansamblului orchestral, invitându-i pe cei mai pasionaţi dintre melomani la o seară clasică, de neuitat…

Portret – Peter Oschanitzky

Peter Oschanitzky s-a născut la Timişoara, într-o familie de muzicieni: tatăl, compozitor şi dirijor, mama coristă, iar fratele, pianist de jazz şi compozitor. A urmat cursurile secţiei de dirijat orchestră din cadrul Conservatorului Ciprian Porumbescu din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1975, la clasa maestrului Constantin Bugeanu, iar în toamna aceluiaşi an a fost numit dirijor al Operei din Timişoara.

Dirijor al Filarmonicii Banatul în intervalul 1983 -1991, Peter Oschanitzky revine în 1991 în instituţia Operei, ca director artistic şi dirijor.

Recunoscut în plan internaţional, preia în 1993 funcţia de dirijor al Operei Naţionale din Osijek, Croaţia, poziţie pe care o deţine până în 2010.

Invitat la pupitrul dirijoral al tuturor filarmonicilor şi operelor din ţară, maestrul Oschanitzky a realizat turnee artistice în ţările din spațiul fost iugoslav, Germania, Bulgaria, Italia, Elveţia, Belgia, Olanda, Republica Moldova, Cehia şi Slovacia.

Pentru activitatea prestată a obţinut în 1981 premiul ATM, iar în 1983 Premiul „Pantheon”, la Pescara, în Italia. Cetăţean de Onoare al oraşului Timişoara, Peter Oschanitzky se bucură deopotrivă de recunoaşterea Ministerului de externe al României, iar anul 2006, i-a adus o confirmare şi de peste ocean, titlul de Doctor în muzică al Universităţii Belford din SUA.

O serie de înregistrări pentru Radio, TV şi CD-uri cu filarmonicile din ţară completează agenda artistică a dirijorului.