Prim-vicepreședinții PNL Arad, Adrian Țolea și Iustin Cionca, împreună cu mai mulți primari liberali sunt de părere că, prin acuzațiile aduse primarilor liberali care au folosit banii dați de Guvernul Ungureanu în 2012, PSD încearcă înlăturarea acestora din funcții și împierdicarea lor de a mai candida la următoarele alegeri.

„Este cel puțin dubios faptul că doar primari ai PNL și doar din județul Arad se regăsesc în această situație, deși acei bani au fost împărțiți în toate județele țării. Mă întreb dacă nu cumva la mijloc sunt unele manevre ale PSD Arad, în încercarea acestora de a-și crea un avantaj la alegerile locale din 2016” a declarat Adrian Țolea.

La rândul său, Iustin Cionca spune că „Victor Ponta și-a făcut o ambiție din a recupera banii dați județului Arad de către Guvernul Ungureanu. Din păcate s-a găsit o metodă prin care doar primarii sunt trași la răspundere. Oricine știe puțină administrație publică locală știe că un primar nu poate să împartă singuri acești bani. Există un Consiliu Local, care până la urmă este legislativ. Aceste hotărâri de consiliu sunt în vigoare și astăzi, ele nefiind atacate de Prefect, aceasta fiind a doua dovadă că politicul nu și-a făcut datoria și a lăsat primarul să execute aceste hotărâri de consiliu, hotărâri pe care dacă nu le-ar fi executat ar fi fost acuzat de abuz în serviciu. Eu mă întreb pentru ce mai avem Prefect dacă nu atacă aceste hotărâri ale consiliilor locale atunci când se consideră că ele nu sunt legale? Mă întreb pentru ce mai avem Finanțe, dacă aceștia au dat drumul plății acestor contracte, dacă acestea n-au fost legale, așa cum spun ei? Pentru ce mai avem Curtea de Conturi, care a spus că nu sunt ilegalități? Pentru ce mai avem funcționari publici, pentru că avem secretari la primării, avem juriști. Niciun funcționar public n-a fost chemat în judecată, niciun consilier local, nici Prefectul, nici vreun alt reprezentant al Guvernului, ci doar primarii. Este evident că se încearcă înlăturarea acestor primari, ca la următoarele alegeri să nu mai poată candida. Așa înțelege PSD să facă politică, neutralizând niște oameni foarte valoroși pentru comunitățile lor și încercând să câștige alegerile <la masa verde>”.

Ioan Kocsis Josan, avocatul care îi reprezintă pe primarii liberali în aceste spețe, este de părere că „aceste așa-zise deturnări de fonduri nu există, pentru că legiuitorul cere ca pentru deturnări de fonduri trebuie să schimbi intenționat destinația lor, iar în aceste cazuri sunt atâtea greșeli făcute în faza de urmărire penală, iar pe mine mă surprinde că s-a putut ajunge la situația ca acești primari să fie trimiși în judecată”. Totodată, avocatul primarilor este de părere că au fost comise unele erori judiciare, cazuri asemănătoare fiind tratate sau chiar soluționate diferit.

Liberalii au oferit ca argument și poziția Curții Constituționale a României, care dă dreptate în acest caz primarilor, indicând clar că dispozițiile se referă strict la sumele neutilizate. „Având în vedere cele spuse, precum și precizarea clară din punctul de vedere al Guvernului, precum că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 15/2012 nu se referă la sumele cheltuite (recunoscând implicit că utilizarea acestora s-a făcut în mod legal), Curtea reține ca restituirea sumelor neutilizate de către autoritățile administrativ-teritoriale care nu înregistrau arierate sau care nu aveau în derulare proiecte de finanțare din fonduri externe nerambursabile care să necesite confinanțare este constituțională” se arată în exprimarea Curții Constituționale a României.

Primarul comunei Bârsa, Avram Ciev, condamnat în primă instanță la un an de închisoare cu amânare pe doi ani de zile, sub supraveghere, în această speță, a explicat că se consideră total nevinovat.

„Consider că am respectat toată legislația în vigoare la data primirii acestor bani prin HG 255/2012 și nu mă simt deloc vinovat, fiind acuzat de deturnare de fonduri. Eu consider că am respectat o hotărâre a Consiliului Local Bârsa și am transpus-o în actele contabile, exact așa cum scrie în Legea 273, care a fost modificată abia în 6 septembrie 2012. Nu știam la acea dată de noțiunea de <arierate>. Știam că aceste arierate sunt datoriile pe care administrația publică locală le are către diferiți furnizori, cheltuieli curente și de capital, aceste lucruri fiind prevăzute și în HG 255. Nu am făcut nicio deturnare de fonduri, folosind acești bani înainte de a intra în vigoare Ordonanța 15. Am fost acuzat și de abuz în serviciu, caz în care am fost achitat. Nu mi se pare corect să fim hărțuiți prin instanțele de judecată de atâta vreme” a declarat Avram Ciev.

„Toată problema asta cu arieratele și cu chemarea noastră și trimiterea în judecată este pur politică. Mi s-a spus în 2013, după o întâlnire a PSD la Moneasa, când au fost făcute niște analize pe comune, că cei pe care comunitatea îi vrea cât timp trăiesc <avem noi grijă de ei, să nu mai poată candida>. Deși nu am luat în seamă acele spuse, acum constat acest lucru. Cu toate aceste acuze aduse, mă simt nevinovat. Am procedat conform Legii administrației publice locale. Proiectul Consiliului Local nu a fost atacat de Prefectură, a fost vizat de Finanțe și am făcut deschiderea de credite, continuând demersul cheltuirii banilor. Mă întreb de ce ne-au dat acei bani, dacă nu ar fi trebuit să-i folosim și de ce nu a fost făcută regularizarea, iar celor care nu au avut datorii de plătit să le fi fost retrași înapoi la Guvern? Curtea de Conturi a fost la toate unitățile care au primit bani și a făcut o notă de constatare, dar mă întreb de ce nu s-a făcut un raport de audit?” a declarat primarul comunei Almaș, Avram Teodor.

Cornel Popa, primar al comunei Hășmaș, spune că și el se consideră total nevinovat, argumentându-și afirmația: „În calitate de primar și ordonator de credite nu aveam puterea de a preciza eu destinația acelor bani veniți prin HG 255/2012, primarul fiind doar cel care pune în mișcare ceea ce hotărăște Consiliul Local, iar acesta a hotărât ca acești bani să primească diferite destinații. Noi am respectat ad litteram toate legile, hotărârile și ordonanțele în vigoare la momentul respectiv, în legătură cu modul de cheltuire a banului public pentru unitățile administrativ teritoriale. Repet, am respectat hotărârea Consiliului Local, hotărâre care nu a fost atacată de Prefectură, aceasta fiind legală chiar și la momentul actual. În acest moment sunt inculpat în acest caz, dar vreau să vă spun că nu am nicio emoție în privința sentinței care va fi dată în privința mea. Sunt convins că se va face dreptate și că se va da o sentință corectă și dreaptă, în speță de absolvire a mea și a colegilor mei de orice vină” a declarat Cornel Popa.

La rândul său, primarul comunei Petriș, Burza Han Zian, se consideră nevinovat în acest caz și, la fel ca și ceilalți primari, declară că a respectat în totalitate legile în vigoare la acea dată. Acesta mai spune că, deși se știe nevinovat, nu înțelege de ce doar el, în calitate de primar, este cercetat și trimis în judecată în acest caz, el fiind obligat să respecte și să pună în aplicare hotărârile consiliului local.

Majoritatea tinerilor arădeni (35,3%) dispun de abilități de comunicare și conducere și sunt foarte deschiși către noutate, fapt ce îi clasează în tipul celor întreprizători. Aceștia au bune capacități de direcționare a celorlalți și sunt sociabili, iar cele mai ridicate competențe ale acestora se află în zona de operare cu figuri și imagini, ceea ce, alături de interesele artistice, i-ar putea recomanda pentru zona de creație/grafică.

Primele trei meserii preferate ale acestora sunt avocat (15,1%), actor (12,2%) și programator (10,9%). Acestea sunt concluziile studiului realizat anul acesta în 30 de licee din zonele de est și vest ale țării, printre care și Arad.

Studiul a fost realizat în timpul caravanei Samsung Trends of Tomorrow, în care aproape 8.000 de elevi din 10 orașe au completat testele Self Directed Search-Holland, Intelligenz-Struktur-Test 2000R și Big FiveQuestionnaire, în urma cărora le-au fost stabilite interesele vocaționale, competențele și elementele de personalitate. Obiectivul caravanei a fost de a inspira, educa și familiariza liceenii (16 – 18 ani) cu abilitățile digitale și tendițele de pe piața muncii, în contextul în care studiile arată că un număr tot mai mare de tineri lucrează în alt domeniu decât cel pentru care s-au pregătit, iar 95% dintre joburi vor necesita competențe digitale până în 2015, potrivit unui studiu al Comisiei Europene).

Din studiu reiese faptul că peste o treime (35,4%) din tinerii care au participat la aceste teste sunt interesați de zona antreprenorială, mai mult decât oricare altă arie, și sunt atrași de ideea de a lucra pentru sine. Această arie antreprenorială nu presupune, însă, doar rolul de antreprenor, ci orice profesie care implică un grad ridicat de inițiativă personală (avocat, manager etc.).

Totodată, testele au relevat faptul că tinerii cu interese antreprenoriale au și interese culturale mai ridicate decât ceilalți și sunt mai deschiși spre noutăți, în general, și mai interesați de obținerea de noi cunoștințe și deprinderi. În plus, aceștia au înregistrat scoruri IQ peste medie și au cele mai ridicate abilități în zona numerică, de lucru cu cifrele, fapt care îi recomandă pentru activități din domeniul IT și digital (programare, inginerie IT, etc.).

„Rezultatele studiului sunt pe cât de interesante, pe atât de încurajante. Pe de-o parte, știm deja că ne confruntăm cu un deficit de specialiști în domeniul IT, nu doar în România, ci la nivel european și chiar global, iar pe de alta știm că tinerii absolvenți de studii de specialitate întâmpină dificultăți în găsirea unor locuri de muncă stabile și potrivite pentru ei. Iată că studiul ne confirmă: tineri români au abilitățile și interesul necesare pentru meseriile din domeniul IT. Nu ne rămâne decât să facem tot posibilul pentru a-i îndruma spre aceste profesii fascinante, care presupun, pe lângă o bună pregătire, pasiune și curiozitate continuă” a declarat Sabina Știrb, Public Affaris & Community Citizenship Manager, Samsung Electronics România.

Alegerea carierei: competențele pe primul loc, nu ceea ce ni se potrivește

Studiul dezvăluie și faptul că tinerii evită să iasă din zona lor de confort și își construiesc interesele vocaționale mai mult în zonele în care se simt competenți și cred că pot avea succes, și mai puțin în zonele în care se potrivesc din punct de vedere al personalității. Abilitățile sunt cele care arată dacă tinerii au inteligența și aptitudinile necesare rezolvării unor sarcini cu diverse grade de dificultate (spre exemplu, nu oricine ar putea fi programator sau contabil, așa cum nu oricine ar putea fi dramaturg, indiferent cât de mult i-ar plăcea), iar personalitatea este cea care ilustrează abordarea preferată pentru a rezolva sarcinile (spre exemplu, dacă sunt introverți sau extraverți – unui extrovert i-ar fi foarte dificil să reziste în profesia de astronaut din cauza perioadelor lungi de singurătate, chiar dacă ar inteligența solicitată de acest job).

La nivelul intereselor vocaționale și la cel al abilităților există multe aspecte comune: carierele spre care tinerii plănuiesc să se îndrepte și cele pentru care sunt cel mai compentenți sunt aceleași. Lucrurile stau însă diferit atunci când vine vorba de personalitatea lor. Deși tinerii participanți la studiu au ca trăsături în personalitățile lor construirea relațiilor de prietenie și sunt firi ce caută armonia în jurul lor, majoritatea dintre ei plănuiesc să se îndrepte spre cariere ce presupun un grad ridicat de independență și amicalitate redusă. Ei caută mai degrabă profesii ce corespund unui tipar pe care îl cunosc foarte bine, fără a ține cont de lucrurile care le aduc cea mai mare satisfacție personală.

„Acest studiu ne-a arătat că tinerii adoptă o profesie și se reconfigurează în jurul acesteia, încercând să își justifice față de ei înșiși opțiunea de carieră și de viață, chiar dacă nu se regăsesc de fapt deloc în aceasta. Această realitate este una foarte costisitoare atât pentru tineri cât și pentru sistemul educațional, angajatori și chiar întreaga societate deoarece reprezintă în același timp o risipă enormă de resurse, dar și o sursă importantă de frustrare ulterioară,” a declarat Dan Petre, partener D&D Research.

În plus, deși au o gamă largă de meserii pe care și le pot alege, cei mai mulți dintre elevi își aleg aceleași zece profesii, semn că nivelul de informare despre posibilitățile de pe piața de muncă din România este destul de redus. Așadar, riscul ce reiese din aceste alegeri ale lor este suprasaturarea de specialiști într-un timp scurt pe puține domenii și un număr redus de profesioniști pentru celelalte oferte de pe piața muncii.

Analiza pe segmente de vârstă arată că elevii din anii terminali de liceu sunt mult mai pragmatici decât colegii lor mai mici. Cei mai mulți elevi cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani își doresc să devină avocați (16,8%), programatori (14%1), actori (11,6%), ingineri informaticieni (10,4%) sau business manageri (8,7%), pe când cei din clasele a XI-a și a XII-a au preferințe ușor diferite. Alegerile au rămas același, însă în altă ordine. Astfel, cei mai mulți elevi cu vârsta de 17-19 aniar vrea să devină programatori (14,6%), ingineri informaticieni (11%), avocați (10,7%), business manageri (9,7%) și actori (8,5%).

În vest – avocați, în est – programatori

O diferență relevantă a fost observată la analiza pe regiunile geografice ale României. Studiul arată că cei mai mulți elevi din zona de vest (Transilvania, Crișana, Banat) preferă meseria de avocat (15,3%), pe când cei mai mulți din est (Moldova) își doresc să devină programatori (15,6%). În plus, din cele trei teste rezultă faptul că tinerii moldoveni sunt cei mai conștiincioși și așezați, iar astfel se potrivesc cel mai bine pe direcția lucrului cu cifrele, fapt ce îi recomandă pentru profesiile de programatori IT. Cei din Transilvania, având o personalitate mai flexibilă și mai deschisă spre nou, se potrivesc cel mai bine meseriilor care implică operarea cu imagini, design-ul și o bună măiestrie a cuvintelor.

Studiul a fost realizat de D&D Research și platforma online www.pemeserie.ro, în perioadele 22 aprilie – 16 mai și 6 octombrie – 27 octombrie, în cadrul programului național Caravana Samsung Trends of Tomorrow. În acest an, caravana Samsung a ajuns în 10 orașe mari din țară (Arad, Baia Mare, Bistrița, Năsăud, Oradea, Timișoara, Brăila, Buzău, Iași, Piatra Neamț, Roman, Suceava), a vizitat 30 de licee, iar 7.734 de elevi au parcurs cele trei teste.