Adrian Năstase și Viorel Hrebenciuc sunt cei mai bogați români. Cei doi ar deține 900.000.000 de euro. Cine face aceste afirmații

Revenit pentru o scurtă perioadă în România pentru a-și rezolva unele probleme administrative, Cristian Sima a acordat un interviu în care a spus câteva lucruri extrem de interesante.

Refugiat în Elveția după ce ar fi păcălit mai mulți oameni cu greutate pentru a investi pe bursă, Sima spune că Adrian Năstase și Viorel Hrebenciuc sunt cei mai bogați români, ambii având în conturi o sumă ce atinge aproape un miliard de euro.

“În cash? Năstase și Hrebenciuc! 900.000.000 de euro, cam atâta au. Cea mai mare parte din sumă o au pitită prin bănci, pe afară. Dacă există în România și milionari care nu apar în nici un top? Florin și Măriuca Talpeș – Softwin. Au o afacere sănătoasă, nu vreo combinație cu statul”, a spus Sima în Evenimentul Zilei.

Adrian Năstase și Viorel Hrebenciuc sunt doi dintre cei mai controversați politicieni din ultimii 26 de ani. Au ocupat funcții-cheie în aparatul de stat, iar de numele lor se leagă multe scandaluri.

De numele lui Năstase se leagăt privatizări considerate de succes (Sidex, Banca Agricolă) dar și multe eșecuri (Alro, Republica, RAFO, Rodipet, Petromidia). Combinatul Sidex a fost vândut pentru 70 de milioane de dolari în 2001, într-un moment în care pierderile erau de un milion de dolari pe zi. Imediat după vânzare, managementul de la Mittal Steel a scuturat căpușele și a trecut pe profit încă din primul an. S-au vândut ambele distribuții de gaze și cinci din cele opt distribuții de electricitate. O mențiune specială pentru privatizarea Petrom din 2004, când România a vândut, odată cu activele cele mai mari companii a țării, și accesul la zăcămintele de țiței și gaze, măsură ulterior contestată de politicieni.

Primele contracte de furnizare de energie pe termen lung și la prețuri mici dintre Hidroelectrica și traderii privați au fost încheiate în prima parte a mandatului guvernului Năstase. Primul câștigător: firma Energy Holding a celebrului Bogdan Buzăianu, finul lui Dan Ioan Popescu. Din acest tip de contracte, perpetuate până acum, statul român, prin Hidroelectrica, a pierdut până acum 1,5 miliarde de euro.

În 2004, Guvernul României a semnat cel mai păgubos contract din istoria recentă, prin care compania americană Bechtel urma să construiască Autostrada Transilvania (Brașov-Borș), de 415 km. Contractul a fost încheiat pe baza unor prețuri și cantități-țintă, spunându-se atunci că prețul autostrăzii este de 2,2 miliarde de euro. Contractul a fost renegociat anul trecut, oficialii spunând că, dacă el ar fi continuat în forma convenită în 2004, Bechtel ar fi trebuit să primească 9,9 miliarde de euro. S-au realizat doar 54 km, pentru care România a plătit 1,25 miliarde de euro, adică fabuloasa sumă de 23 de milioane de euro pe kilometru.

Năstase a fost condamnat la închisoare în dosarele “Zambaccian” și “Trofeul calității” la patru ani și șase luni de închisoare. A fost eliberat după ce a executat o treime din pedeapsă. S-a retras din viața publică, dând rareori sfaturi pe blogul persoanal.

Viorel Hrebenciuc, “sforarul” dn poltica românească

Viorel Hrebenciuc a fost unul dintre cei mai importanți oameni din România. Recent, a fost arestat împreună cu fiul său într-o afacere cu retrocedări. În presă s-a vehiculat că și procurorii DNA sunt șocați de averea lui Viorel Hrebenciuc. Aceasta s-a apropia de un miliard de euro și ar avea cea mai exstinsă rețea de interese și interpuși din lumea politică.

Numele său a apărut de-a lungul anilor într-o serie de afaceri: Adevărul, SALROM, Eximbank, Romsilva, Rafo, CFR sau SIF-urile.

http://www.activenews.ro/

Prin intermediul unei scrisori deschise adresate Președintelui  României, semnată de președintele asociației Florin Răzvan-Mihalcea, se solicită primului om în stat să ia atitudine în ceea ce privește personalitățile condamnate sau care au făcut poliție politică, distinse cu diverse onoruri de stat. ,,Societatea Timişoara a constatat că ordinele naţionale ale României (Steaua României, Serviciul Credincios, Pentru Merit) sunt deţinute în prezent de persoane care se încadrează în prevederile art.51 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.118 din 18 februarie 2014.Vă solicităm să binevoiţi a da publicităţii în ce măsură prevederile acestui act normativ sunt respectate şi în ce măsură ordinele naţionale au fost retrase celor care sunt condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate (art.51 lit.a din lege) sau se află în situaţii de nedemnitate (art.51 lit.b din lege), prin faptul că au desfăşurat activităţi de poliţie politică.

De asemenea, vă solicităm să binevoiţi a dispune cele necesare retragerii ordinului în cazul în care aceasta nu s-a realizat, celor care, potrivit legii, nu mai sunt compatibili cu deţinerea decoraţiei.Anexăm lista cu persoanele aflate în această situaţie, identificate de către Societatea Timişoara”.

Lista persoanelor decorate – condamnate sau care au făcut poliţie politică

1.Adrian Năstase  - Ordinul Steaua României, în grad de Mare Cruce, 2002

-4 ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”, pentru şantaj şi luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar 1919/1/2013);

-2 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul calităţii”, folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012).

Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare. Adrian Năstase a executat efectiv 500 zile de pedeapsă, respectiv 228 zile din pedeapsa primită în dosarul “Zambaccian” şi 272 zile din condamnarea dispusă în “Trofeul calităţii”. La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Adrian Năstase a executat 605 zile din pedeapsă.

2.Irina Paula Jianu - Ordinul Pentru Merit, în grad de Cavaler, 2004

-6 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul calităţii”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice  în formă calificată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilităţii, folosirea creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012);

-4 ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”, pentru spălare de bani, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi folosire la autoritatea vamală de documente false, hotărâre  definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar 1919/1/2013);

-5 luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită în dosarul “casa din Băneasa”, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

3.Miron Tudor  Mitrea – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002

-2 ani de închisoare cu executare în dosarul “casa din Băneasa”, pentru luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

4.Şerban Alexandru Brădişteanu – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Ofiţer, 2002

-1 an de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru favorizarea făptuitorului, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 02.03.2015  (dosar 5140/1/2013). Şerban Alexandru Brădişteanu a fost acuzat că a încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din 20.06.2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la 2 ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii”.

5.Emilian Vasile Cutean -Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, 2004

-5 ani închisoare cu executare, hotărâre definitivă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în 07.02.2012, pentru infracţiuni de corupţie; eliberat în 14.04.2015. Cererea de revizuire se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti-dosar 26761/3/2015.

6.Rodica Mihaela Stănoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002

CNSAS a stabilit prin decizia nr.1676/07.12.2006 (menţinută prin decizia nr.285 din 06.02.2007) că Rodica Mihaela Stănoiu a desfăşurat activităţi de poliție politică în sensul art.5 alin.3 din Legea nr.187/1999 din anul 1983 până în 1987 și că a semnat note informative sub pseudonimele Sanda și Georgeta. Contestația Rodicăi Mihaela Stănoiu a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr.213/19.06.2012 (dosar 48681/3/2008), rămasă definitivă prin decizia nr.968/26.02.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Sectia de contencios administrativ si fiscal.

UPDATE: Tribunalul Bucureşti a decis, luni, eliberarea condiționată a lui Adrian Năstase, care a executat o treime din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”.

Tribunalul Bucureşti a început luni, în jurul orei 9.30, judecarea recursului făcut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase.

Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a arătat în faţa instanţei că, deşi a studiat joi şi vineri acest dosar, nu a găsit documentele ce detaliază activităţile pentru care Adrian Năstase a fost recompensat pe parcursul executării pedepsei, cerând astfel acordarea unui termen.

În replică, apărarea lui Adrian Năstase a acuzat DNA de tergiversarea judecării cauzei, precum şi de o competitivitate neloială, arătând că fostul premier a fost recompensat inclusiv după ce i s-a admis la Judecătorie cererea de eliberare condiţionată. Avocatul a precizat că recompensa a constat în suplimentarea dreptului la vizită.

Instanţa a suspendat pentru două ore judecarea cauzei, timp în care procurorul DNA va studia  din nou acest dosar.

Avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a declarat la intrarea în Tribunalul Bucureşti că se aşteaptă ca spiritul de dreptate şi corectitudinea să triumfe şi, după mai bine de 300 de zile de când a fost încarcerat, fostul premier să fie alături de familie.

Cazacu a precizat că apărarea este pregătită şi va combate recursul DNA cu argumente care ţin de cauză. Avocatul a mai spus că, în opinia lui, recursul procurorilor DNA este lipsit de consistenţă.

La Tribunalul Bucureşti a venit şi Andrei Năstase, care a declarat că nu are emoţii şi speră ca tatăl lui să meargă astăzi acasă.

Întrebat cum îl aşteaptă acasă pe Adrian Năstase, Andrei Năstase a spus că nu este nimic special, sunt doar cei din familie. El a precizat că mama lui se simte mai bine, dar nu a putut să vină la Tribunal şi îl aşteaptă acasă.

La Tribunalul Bucureşti a venit şi Codrin Ştefănescu, el declarând că justiţia trebuie să facă dreptate şi Adrian Năstase trebuie eliberat din motive foare bine cunoscute.

Codrin Ştefănescu a spus că o parte a justiţiei este coruptă şi răspunde la comenzi politice, iar DNA a făcut tot ce se poate pentru a-l ţine pe Adrian Năstase în penitenciar.

Judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache, care trebuiau să facă parte din completul care va judeca recursul la eliberarea fostului premier, au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzate de luare de mită şi trafic de influenţă pentru soluţii în mai multe dosare, printre care şi cel al lui Dinel Nuţu (fost Staicu).

Preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a declarat pentru MEDIAFAX, joi, după reţinerea celor două judecătoare, că dosarul privind eliberarea lui Adrian Năstase va fi judecat la termenul stabilit, întrucât fiecare secţie are asigurat un complet de permanenţă, pentru situaţii neprevăzute. Completul de permanenţă asigură judecata în orice dosar atunci când situaţia o cere.

Duminică, fostul premier a fost vizitat la penitenciar de cei doi fii ai săi, Andrei Năstase declarând că speră ca aceasta să fie ultima ocazie în care îşi vede tatăl în închisoare şi că nu vede vreun motiv pentru amânarea procesului de luni.

În 12 februarie, Judecătoria Sectorului 4 a admis cererea lui Năstase de eliberare din penitenciar înainte de termen, decizia fiind contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

DNA a notat, în motivarea recursului făcut împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată al lui Adrian Năstase, că acesta, prin materialele şi articolele pe care le-a scris şi publicat, dovedeşte că nu regretă faptele pentru care a fost condamnat şi că în continuare nu le admite, singurul regret al său fiind acela că este singurul faţă de care s-a pronunţat o condamnare cu executare.

Îm motivarea deciziei din 12 februarie, Judecătoria Sectorului 4 a arătat că Adrian Năstase a avut un comportament conform “întru totul” cu rigorile mediului carceral şi nu a fost niciodată sancţionat, iar regimul de detenţie şi-a atins scopul pentru care fostul premier a fost condamnat.

Totodată, instanţa a precizat că lucrarea ştiinţifică scrisă de Adrian Năstase în penitenciar a fost întocmită conform dispoziţiilor legale, iar cele 45 de zile scăzute din pedeapsă pentru activitatea desfăşurată în detenţie au fost stabilite corect.

Instanţa a mai notat în motivare că lucrarea ştiinţifică “Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne şi europene” a fost scrisă de Adrian Năstase în perioada 10 august – 24 decembrie 2012, constatând astfel că “acordarea a 45 zile câştig s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile legale”.

“Că lucrurile stau astfel o demonstrează şi aprobarea cererilor formulate de deţinut la 10 şi 21 august 2012, prin care acestuia, conform propunerilor comisiei de selecţie muncă din Penitenciarul Jilava făcute în conformitate cu dispoziţiile articolului 59 alineatele 1 şi 3 din Legea 275/2006, i s-a permis să lucreze la elaborarea lucrării opt ore pe zi (40 de ore/săptămână) şi apoi zece ore pe zi (50 ore pe săptămână)”, a precizat judecătorul, în documentul citat.

La judecarea cererii de eliberare înainte de termen, procurorul de şedinţă a solicitat instanţei Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti respingerea acesteia, invocând faptul că Adrian Năstase nu a dovedit o atitudine de îndreptare, întrucât a continuat să facă afirmaţii la adresa judecătorilor care l-au condamnat la doi ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii”.

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a mai arătat în faţa instanţei că este pusă la îndoială calitatea de operă ştiinţifică a lucrării fostului premier avute în vedere pentru punerea lui în libertate şi a invocat că Judecătoria Sectorului 4 nu este competentă să soluţioneze cererea.

Adrian Năstase este încarcerat din 26 iunie 2012.

sursa:mediafax.ro

Magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4 al Capitalei au prezentat, miecruri, motivarea în cazul eliberării lui Adrian Năstase, precizând că fostul lider PSD este un deținut model.

“Analizând cererea în lumina prevederior legale în materia liberării condiţionate (art. 59, art. 60 alin. 2 Cp), instanța reține că poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsă prevazută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor in muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare (condiţii principale), tinându-se seama şi de antecedentele sale penale (condiţie secundară).

Raportând aceste criterii legale la situatia ce rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, instanta apreciază că prin executarea fractiunii obligatorii de pedeapsa, condamnatul a dobândit o vocatie la acordarea beneficiului liberarii conditionate, urmând ca instanta sa aprecieze dacă, în functie şi de celelalte criterii stabilite de lege, este oportună acordarea liberării condiţionate”, se arată în motivare.

Pe 12 februarie, instanţa a decis că Năstase îndeplineşte condiţiile pentru a fi eliberat condiţionat. Sentinţa nu este definitivă, urmând să fie atacată de procurori.

Sursa:b1tv