SALON GUTENBERG – locul unde oamenii se simt ca acasă…

Written by admin. Posted in Cultura

Tagged: , ,

Published on octombrie 09, 2018 with No Comments

În perioada 15 martie 1925-15 mai 1926, fiinţa la Arad, pe strada Calvin nr. 4, Salonul literar, o revistă de cultură avându-l ca director pe Al. T. Stamatiad, profesor de Limba franceză la Liceul de Băieţi.

Din colecţia revistei, spicuim câteva nume care au semnat în acea perioadă: Dimitrie Anghel, Eugen Lovinescu, Elena Văcărescu, Tudor Vianu, Ion Minulescu, Aron Cotruş, Perpessicius, Emanoil Bucuţa,Vasile Alecsandri, Octavian Goga, Traian Demetrescu, D. Nanu, A. T. Stamatiad, Al. Macedonski, Panait Istrati, Eugeniu Speranţia ş.a.

Profilul revistei era axat, răsfoind colecţia şi Tabla de materii, pe Corespondenţă, Pagini originale şi traduceri, Cronica literară, Însemnări literare, Pagini de poezie, proză, Cronici ritmate, traduceri, Ştiri culturale.

De curând, Biblioteca Judeţeană A. D. Xenopol a primit, prin muzicianul Florian Chelu, întreaga colecţie personală Al. T. Stamatiad, constând din documente inedite, aranjate pe ani, de însuşi poetul, publicisul, traducătorul Al. T. Stamatiad, astfel încât prin grija directorului bibliotecii, dr. Doru Sinaci şi a prof. Lucia Bibarţ şi Florica R. Cândea, materialele au fost clasificate, inventariate şi  aranjate, urmând a fi puse la dipoziţia cititorilor prin Fondul documentar.

REVISTA DE SALON GUTENBERG ARAD

Tipografia Gutenberg Arad, în An Centenar, sărbătoreşte şaptezeci de ani de la înfiinţare, prilej de a se pune în slujba condeierilor sau doritorilor, prin servicii de specialitate.

În cadrul Editurii Gutenberg  Univers, a luat fiinţă, acum zece ani, revista Gutenberg, ajungând în această toamnă la a 36 a ediţie. Fondator, editura eponimă, a  propus un Colegiu editorial cu  Florica R. Cândea, consilier responsabil editorial, alături de nume cu valenţe importante, precum Anton Ilica, Horia Truţă, Emil Şimăndan, precum  şi un Colegiu consultativ prin   Loredana Tudorescu, Carina A. Ienăşel, Mira Odagiu,  Lucia Bibarţ, Iuliana Pintea  ş.a. 

Revista a trecut de mult timp graniţele judeţelor, dar şi ale ţării, prin Colaboratori speciali: Sorina Groza, Delia Chevereşan, Eugenia Ponta Pete, Teodor Groza Delacodru, Vasile Barbu, Gheorghe Rancu, Paul Krizner,  Sava Sifora, I. V. Marcu, Valeriu Ilica,  Ioan Nelu Godja, Viena, Monica R. Iacob, Dan Luca, directorul Tipografiei ş.a.

De menţionat că una din preocupări este aceea de a promova cu rigurozitate noi talente, astfel că Alexandra Tudorescu, Ioana Crişan, Aida Voivodician, Blazena Karkus, Cătălin Drăgan ş.a. se regăsesc în paginile revistei.

Ca un corolar, la al zecelea an ni se alătură noi nume, tocmai zece, care semneză, ori ca debut ori sunt valori consacrate sau puţin timide.  

Avem onoarea să numim aici pe doamna Ligya Diaconescu, un antolog de excepţie, Vanghea Steryu, Macedonia, Roxana Lăduncă, Sibiu, Hans Dama, Viena, Boran Mircea, Marcel Draga, Horga Dayana ş.a. care au ales rubrici diferite precum: Oaspetele nostru, Debut Gutenberg, Traduceri, Cenaclu, Recenzii, Literatura în grai, Inedit, Călătorii, Cetăţi umane, Miscelaneea, La o ceaşcă de cafea, duminica, Colţul mucalitului, Maşina tipografică, Apostrof, Podium literar, Ramuri, Dialectica limbii, Ştiri culturale, Cu ochiul minţii, Opinii, Înscrisuri, Dialoguri neconvenţionale, etc.

SALON GUTENBERG 

Aşadar, în An Centenar, Salonul Gutenberg este în sărbătoare, la cinci ani de la constituire, cu sediul la tipografie, însă locurile de întâlnire au fost diferite, de la Cafenele literare la Terase tematice, Clubul Presei, sau Saloane I. Slavici sau V. Goldiş, resort Continental Arad ş.a. Este important de consemnat că nu suntem un cenaclu, ci o Grupare mozaic, în care se discută, se propun nume, valori, cărţi, ultime apariţii editoriale, se ascultă muzică, poveşti, se leagă  şi  se înnoadă prietenii literare la… Ceaiul de la Five o clock!

Recent, am poposit în ruginiu solar de toamnă la ţară, în comuna Macea, din Câmpia de Vest a Aradului spre a deschide Sesiunea de toamnă-iarnă a Salonului Gutenberg! Ca la o Şezătoare, s-a început Jocul ţărănesc pentru a introduce în scenă, ca debutant în Literatura în grai, pe ing. Cristian Silviu  Vuin, care şi-a amenajat un Colţ etnologic în Colna casei sale, la intrarea în comună, vestită pentru Castelul Csernovics.Colecţia sa personală numără obiecte de vestimentaţie locală, artefacte de gospodărie, obiecte şi podoabe casnice, cărţi vcehi, dar ceea ce a surprins au fost pereţii daţi cu maldăr, podel cu beton peste care s-au aşternut ţoale, cuverturi foarte vechi ţesute la război. Întreaga colecţie a impresionat selecta asistenţă, în frunte cu mai marele comunei, domnul primar, Ciprian Otlăcan, primit, cum de altfel, toţi musafirii, cu Banda muzicală! La primirea cu pogăcele cu jumări a fost degustată, de la căldarea proprie, ţuica de acest an, iar oaspeţii au fost poftiţi să vadă procesul de distilare. De fapt, sub numele Frăchiuţ Litău, ing. Cristian Vuin, urmează, fără orgolii, alţi scriitori în grai, Bace Toghiere şi Baci Ghiuri, prezenţi şi cuvântători la Salonul-Colnă! Noul autor, rapsod şi colecţionar, ing. Cristian Vuin a citit două din creaţiile scrise în grai local, La târg la Pesta şi Cu iosagu pă Siti, de altfel consemnate şi în revista Gutenberg la rubrica Debut! Despre încântarea Întâmplării culturale, printre tocăniţa specifică locului Haida-iute!!! sau plăcinte dulci  şi Pita de Pecica, au rostit Laudatio prof. univ. dr. Anton Ilica, Horia Truţă, custode al Galeriilor Turnul de Apă, care i-a şi înmânat  gazdei noastre Efigia-Medalie, I. V. Marcu, părintele Hodrea Gheorghe, alias Bace Toghiere, Baci Ghiuri a lu Hămfău.

În atmosfera cu specific domnesc-rural, cu muzică, gazda noastră, purtând un costum vechi de peste o sută de ani, a încins jocul tradiţional cu ortaca Elena Stoian, iar din grădina plină de localnici dornici ca atmosfera să fie una relaxantă, de Salon… răsunau ecouri de Cucuriguuu, Guiţ sau Lipa-Lipa!!! sau aromă de toamnă din livadă, amirosind a mere, pere, piersici, struguri de lacrimi!!!

Trebuie să mai spunem că Întâmplarea de la Salon 5 Gutenberg a avut toate condimentele şi ingredientele  necesare unei Serate sincretice, îmbinând oralitatea stilului cu tradiţionalul, colectivul, trecându-ne  prin stări de la laic la sacru, prin rostiri de rugăciuni sau pricesne, creatoare de adânci stări voliţional-emotive de un real limpezitor impact.

ARAD-MACEA ÎN AN CENTENAR CU SALON ANIVERSAR. CONCLUZII

I-au fost alături d-lui inginer, de-acum un semnatar de Poveşti pe Laviţă, colegi de serviciu, dar şi aproape doi nonagenari ai satului,Tolan Traian şi Mama Ina, mătuşa. Aceştia şi-au purtat povara anilor nu cu tristeţe, ci cu voie bună, purtând cu fală portul local, bărbătesc şi femeiesc, alături de un alt colecţionar Ioan Şiclovan! Şi mai trebuie să spunem că i-a fost alături Casa Doinelor din Orţişoara Timiş, o altă colecţionară, care a şi expus, doamna Delia Rădmănăştean, înveşmântată în port bănăţean!

Şi… sau… dar… că, întotdeauna, se caută un vinovat anume cu nume, pentru toate acestea ce se simt şi se petrec la Revista Gutenberg sau la Salon, vom rosti atât Florica R. Cândea, care s-a întors Acasă nu singură, ci cu noi care am umplut  curtea, mustind a bucurii nemăsurate! Casa ei de la ţară nu mai e, ci alte două, acolo, în cimitire, printre reci şi seci cruci, dar a venit să presare cuvinte ca moderator şi promotor-formator de caractere, să calce pe urmele eroilor anonimi măceni, şapte la număr, fugind ascunşi în căruţe cu tulei şi bătuţi să prindă Ultimul Tren al Marii Uniri, printre care, şi bunicul patern. În numele dumneaei, mulţumesc eu ca semnatar, pentru Jubileu Tipografie 70, Revista Gutenberg 10, Salon 5, deschizând o altă Filă de istorie, geografie culturală, antropologie, etnologie, rostire în grai! Cu un inginer!

Carina A. Ienăşel

Arad

No Comments

There are currently no comments on SALON GUTENBERG – locul unde oamenii se simt ca acasă…. Perhaps you would like to add one of your own?

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.