Poate termenul care definește cel mai bine mentalitatea colectivă de la nivel internațional este pesimismul.  Percepția față de progresul societății în ansamblu este dominată de negativism și incertitudine, iar mesajele care sunt vehiculate în spațiul public fie de decidenți fie de diverși influenceri se înscriu aproape în totalitate pe aceleași coordonate.

,, Cred că este esențial să reușim cumva să schimbăm această paradigmă și să încercăm o altfel de raportare publică la evenimentele care se derulează sub ochii noștri.  Nu înseamnă să nu le privim cu realism sau  să nu fim conștienți de semnificațiile lor.   Ar fi mai potrivit să încercăm să ieșim din atmosfera predominant isterică, dominată de un alarmism cvasi permanent.  Trebuie să ne redobândim optimismul, care nu este o simplă stare de spirit, ci o  veritabilă forță ce poate determina progresul și stabilitatea. Să ne raportăm la cuvintele recente din mesajul Papei Leon al XlV-lea, transmis tinerilor  la festivalul Untold de la Cluj Napoca, care amintesc despre credință, solidaritate și apropierea dintre oameni.  Noi oamenii suntem ,, cununa creației ” divine și trebuie să fim permanent conștienți de acest lucru.  Din această perspectivă, nu putem să ne lăsăm apăsați de pesimism ”, a precizat dr. Antoniu Martin, membru de onoare al Parlamento della Legalita Internazionale și președinte al Grupului de Inițiativă a Centrului Est European de Diplomație și Dialog Ecumenic.

Antoniu Martin, istoric și analist politic

Acest trinom de mai sus , lansat de către filosoful german Hegel, are menirea de a genera un progres în evoluția gândirii umane dar și de a induce permanent acel element de provocare atât de necesar nouă oamenilor și societății.

Practic, se pleacă de la o ipoteză care devine o idee ce vine supusă dezbaterii, ce este ulterior anulată sau combătută prin ceva diametral opus, antiteza. Din confruntarea celor două apare firesc o concluzie, sinteza.

Nu insistăm aici asupra dimensiunii filosofice, ci ne vom apleca pe valențele de psihologie socială, mai exact asupra modului în care acest trinom a fost și este utilizat în scopul creării unui anumit discurs public.

Se știe astăzi că în planurile lui Iuri Andropov, secretar general al PCUS între 1982 și 1984, s-au aflat și strategiile de creare a fonturilor populare și naționale din țările fostului bloc sovietic. Mai exact spus, serviciile sovietice de informații au generat chiar ele mișcări de independență și au format partide de orientare pro-occidentală.   Cu alte cuvinte, au anticipat evoluția lucrurilor . Astfel, teza, antiteza și sinteza care au format discursul și opinia publică din Estul Europei au fost coordonate din umbră de serviciile speciale amintite. Ne aducem aminte de anii 1990 de la noi, când s-a creat un fel de opoziție controlată la regimul Iliescu și ce fenomene politico-sociale am avut.

Cum s-a putut observa, cine reușește să impună trinomul respectiv într-o societate, într-o țară, acela este la butoanele a ceea ce se numește inginerie socială sau manipularea maselor.  Este extrem de greu, dacă nu chiar imposibil să se poată ieși dintr-o astfel de paradigmă.  Populația de rând nu dispune de instrumentele necesare . Ea este doar un teren unde cei puternici joacă sau se joacă între ei.  Iar dacă acest trinom funcționează, de ce să-l schimbi sau să renunți la el? Un principiu din management spune doar să nu modifici nimic din ce funcționează.

Din această perspectivă, cartea lui Da Empoli ,, Magul de la Kremlin ” este relevantă.  Sau pentru cine vrea ceva mai facil, filmul realizat după cartea menționată,,Vrăjitorul din Kremlin”.  Vizionare plăcută.

Comisia pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European a adoptat astăzi avizul privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2027, precum și amendamentele bugetare promovate de Grupul Partidului Popular European (PPE), coordonate de eurodeputatul Gheorghe Falcă, raportor din umbră al PPE pentru acest dosar.

În calitate de raportor din umbră al PPE, Gheorghe Falcă a construit un pachet de amendamente care urmărește consolidarea investițiilor europene în transporturi în ultimul an al actualului Cadru Financiar Multianual 2021–2027.

„Într-un context geopolitic și economic tot mai complex, transporturile reprezintă una dintre principalele investiții strategice ale Uniunii Europene. Obiectivul nostru a fost să propunem un buget ambițios, dar realist, care să răspundă nevoilor actuale de competitivitate, securitate și conectivitate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Amendamentele adoptate în Comisia TRAN susțin trei direcții strategice.

Consolidarea finanțării pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), principalul instrument european de investiții în infrastructura de transport. Prioritatea PPE este accelerarea implementării rețelei TEN-T, dezvoltarea conexiunilor transfrontaliere, eliminarea blocajelor de pe principalele coridoare europene, consolidarea conectivității și continuarea Culoarelor Solidarității cu Ucraina.

Consolidarea finanțării pentru Mobilitatea Militară, ca răspuns la noul context de securitate generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Investițiile vor sprijini dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, civilă și militară, vor întări mobilitatea pe flancul estic al Uniunii, inclusiv în regiunea Mării Negre, și vor contribui la implementarea inițiativei SAFE, a Regulamentului TEN-T revizuit și a obiectivelor europene în materie de apărare și reziliență.

Consolidarea bugetelor agențiilor europene de transport – ERA, EASA și EMSA, pentru a le asigura resursele necesare implementării noilor responsabilități legislative și operaționale privind siguranța, interoperabilitatea, digitalizarea și reziliența sistemului european de transport. Aceste agenții au un rol esențial în aplicarea legislației europene și în funcționarea eficientă a pieței unice a transporturilor.

Potrivit lui Gheorghe Falcă, aceste priorități răspund direct intereselor României.

„România are nevoie de investiții europene mai consistente pentru dezvoltarea coridoarelor TEN-T, modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, creșterea conectivității la Marea Neagră și consolidarea mobilității militare pe flancul estic al Uniunii Europene. Aceste investiții înseamnă dezvoltare economică, locuri de muncă, securitate și o integrare mai rapidă în piața europeană a transporturilor.”

Eurodeputatul subliniază că poziția geostrategică a României conferă țării un rol esențial în dezvoltarea infrastructurii europene.

„Portul Constanța, infrastructura feroviară și rutieră, precum și conexiunile cu Republica Moldova și Ucraina devin tot mai importante pentru securitatea și competitivitatea Uniunii. România trebuie să valorifice această oportunitate și să atragă cât mai multe fonduri europene pentru proiecte mature și cu valoare adăugată europeană.”

Avizul Comisiei TRAN va contribui la poziția Parlamentului European în negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2027, iar amendamentele adoptate reprezintă contribuția Grupului PPE la consolidarea investițiilor europene în infrastructura de transport și în securitatea Uniunii.

Comisiile pentru Transport și Turism (TRAN) și Securitate și Apărare (SEDE) ale Parlamentului European au adoptat astăzi raportul privind instituirea unui cadru uniform pentru mobilitatea militară în Uniunea Europeană, un dosar esențial pentru consolidarea capacității Europei de a răspunde rapid provocărilor de securitate și pentru dezvoltarea infrastructurii strategice de transport.

Noul regulament urmărește simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru transportul militar transfrontalier, reducerea birocrației, armonizarea autorizațiilor între statele membre și dezvoltarea unor coridoare europene de mobilitate militară pentru transportul de personal, echipamente și materiale.

„Mobilitatea militară nu înseamnă doar apărare. Înseamnă infrastructură mai bună, interoperabilitate între state, eliminarea blocajelor administrative și investiții în proiecte care servesc atât nevoilor civile, cât și celor militare. Pentru România, aceasta reprezintă o oportunitate strategică majoră”, a declarat eurodeputatul Gheorghe Falcă.

Raportul acordă o atenție specială dezvoltării infrastructurii de transport de pe flancul estic al Uniunii Europene, inclusiv modernizării coridoarelor de transport, a terminalelor intermodale, a centrelor logistice și a conexiunilor de tip „last mile”, esențiale pentru mobilitatea militară și pentru reziliența infrastructurii europene.

Un element important pentru regiune îl reprezintă includerea explicită a Ucrainei și Republicii Moldova în categoria partenerilor apropiați ai Uniunii în domeniul mobilității militare și participarea acestora la mecanismele de coordonare prevăzute de regulament.

Pentru România, noile măsuri pot genera: investiții europene suplimentare în infrastructura rutieră, feroviară și portuară; consolidarea rolului Portului Constanța în rețelele logistice europene; dezvoltarea conexiunilor de transport cu Republica Moldova și Ucraina; creșterea importanței României ca nod strategic pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.

În paralel, Gheorghe Falcă a susținut consolidarea finanțării europene pentru acest domeniu în cadrul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. „În calitate de raportor din umbră al Grupului PPE pentru avizul Comisiei TRAN privind viitorul buget multianual al Uniunii, am insistat pentru menținerea unei linii bugetare dedicate mobilității militare în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Dacă ne dorim infrastructură adaptată noilor provocări de securitate, trebuie să asigurăm și resursele financiare necesare”, a subliniat Gheorghe Falcă.

Raportul evidențiază, de asemenea, necesitatea modernizării infrastructurii feroviare, dezvoltării sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), eliminării blocajelor de pe coridoarele strategice și creșterii rezilienței infrastructurii de transport în fața amenințărilor hibride și cibernetice. Votul de astăzi reprezintă un pas important către o Uniune Europeană mai bine conectată, mai rezilientă și mai pregătită să răspundă provocărilor de securitate ale prezentului și ale viitorului.

Astăzi se împlinesc zece ani de când Iustin Cionca a preluat conducerea Consiliului Județean Arad, ca urmare a votului arădenilor, validat de consilierii județeni în anul 2016. Ulterior, Iustin Cionca a fost reales prin vot uninominal. Este un deceniu în care județul Arad a trecut prin schimbări majore și care a transformat administrația județeană arădeană într-unul dintre principalii motoare ale dezvoltării regionale din vestul României.

În 22 iunie 2016, când Iustin Cionca depunea jurământul în funcția de președinte al Consiliului Județean Arad, județul se afla atunci în fața unor provocări importante. Exista un singur proiect european în derulare la Consiliul Județean, infrastructura rutieră avea nevoie de investiții majore, sistemul medical județean necesita modernizare.

Zece ani mai târziu, bilanțul este unul care poate fi măsurat atât în cifre, cât și în transformările vizibile din viața de zi cu zi a arădenilor.

În această perioadă, Consiliul Județean Arad a atras peste 12 miliarde de lei din fonduri europene și guvernamentale, prin 61 de proiecte majore (dintre care 41 cu finanțare europeană, 20 cu finanțare guvernamentală). Aceste investiții au fost prioritizate în funcție de domeniile care influențează direct calitatea vieții, infrastructură, sănătate, educație, cultură, asistență socială și dezvoltare economică.

În echipa formată de Iustin Cionca, președinte, cu vicepreședinții Claudia Boghicevici, Sergiu Bîlcea, Răzvan Cadar, Ionel Bulbuc, Pero Tamas, Consiliul Județean a devenit una dintre cele mai performante administrații județene din România în ceea ce privește accesarea fondurilor nerambursabile.

Poate cea mai vizibilă schimbare a ultimului deceniu este cea din infrastructura rutieră.

În ultimii zece ani au fost modernizați aproximativ 900 de kilometri de drumuri județene, fiind realizate investiții de peste un miliard de lei. Au fost reconstruite și modernizate drumuri care nu mai beneficiaseră de lucrări majore de zeci de ani și au fost create noi legături între comunități.

Au fost realizate investiții strategice precum:

• modernizarea axei Arad–Șiria–Pâncota–Seleuș–Șicula–Cermei–Berechiu;
• modernizarea drumurilor spre stațiunea Moneasa;
• dezvoltarea Drumului Regelui prin Petriș;
• conectarea comunităților la rețeaua europeană TEN-T;
• modernizarea infrastructurii rutiere din nordul județului;
• realizarea Centurii de Est a municipiului Arad;
• modernizarea tuturor legăturilor cu județele Timiș, Bihor și Hunedoara
• realizarea inelului de centură Arad-Fântânele-Vladimirescu, cu pod nou peste Mureș și pasaj peste calea ferată
• modernizarea tuturor drumurilor județene transfrontaliere
• modernizarea drumurilor înspre stațiunea Căsoaia
• demararea proiectului strategic al Drumului Expres Arad–Oradea, investiție estimată la aproximativ 11 miliarde de lei.

În mandatul lui Iustin Cionca au fost construiți peste 115 kilometri de drumuri noi, iar Aradul a devenit unul dintre cele mai bine conectate județe ale României.

De asemenea, județul Arad are acum câteva sute de kilometri de piste de biciclete, realizate și cu cofinanțări din partea Consiliului Județean.

Dacă infrastructura a fost prioritatea administrativă, sănătatea a fost prioritatea sufletească a ultimului deceniu.

În ultimul deceniu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a traversat cea mai amplă transformare din istoria sa.

Investițiile realizate depășesc 450 de milioane de lei și au vizat:

• darea în folosință a Spitalului de Pneumologie și Boli Infecțioase din Grădiște;
• extinderea Unității de Primire Urgențe;
• modernizarea secțiilor ATI;
• dezvoltarea Secției de Oncologie;
• înființarea Laboratorului de Cardiologie Intervențională;
• dezvoltarea serviciilor de imagistică și diagnostic;
• dotarea cu aparatură medicală de ultimă generație;
• creșterea siguranței la incendiu;
• modernizarea Spitalului Municipal;
• dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative.

Tot în această perioadă au fost introduse servicii medicale care nu existau anterior la Arad, iar pacienții beneficiază astăzi de investigații și tratamente care, în trecut, necesitau deplasări în alte centre universitare.

În ultimii ani, Consiliul Județean Arad a derulat cel mai consistent program de investiții în educație, la nivel județean. Au fost achiziționate peste 50 de microbuze școlare electrice și hibride pentru transportul elevilor, au fost digitalizate sute de săli de clasă și au fost sprijinite proiecte care reduc diferențele dintre mediul urban și cel rural. Obiectivul administrației județene a fost acela ca fiecare copil din județ să aibă acces la condiții moderne de învățare, indiferent de localitatea în care trăiește.

Consiliul Județean Arad a investit și în restaurarea și modernizarea principalelor instituții culturale. Biblioteca Județeană a fost complet reabilitată și digitalizată, iar Complexul Muzeal Arad beneficiază astăzi de una dintre cele mai moderne secții de istorie din România. Au fost susținute proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, digitalizării patrimoniului și promovării identității culturale a județului. Doar la Complexul Muzeal, în ultimii cinci au fost investite 30 de milioane de lei în modernizarea a cinci secții esențiale: Artă Românească, Științele Naturii, Arheologie, Istorie, Pinacoteca.

În asistența socială au fost realizate investiții de peste 500 de milioane de lei pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și dezvoltarea serviciilor sociale.

O contribuție majoră la creșterea calității vieții a avut-o și extinderea infrastructurii de apă și canalizare. În ultimii zece ani au fost extinse și modernizate peste 500 de kilometri de rețele, au fost construite și reabilitate 13 stații de epurare, iar un nou proiect regional de peste 268 milioane de euro este pregătit pentru perioada următoare.

Una dintre caracteristicile mandatului lui Iustin Cionca a fost colaborarea permanentă cu administrațiile locale. În ultimii zece ani, Consiliul Județean Arad a cofinanțat aproximativ 3.000 de proiecte ale primăriilor din județ. În spatele acestei cifre se află mii de investiții în apă și canalizare, gaz, școli, grădinițe, drumuri comunale, cămine culturale, baze sportive și centre sociale. Acest parteneriat a făcut posibilă dezvoltarea echilibrată a județului și reducerea decalajelor dintre comunități.

În ultimul deceniu, Aradul a devenit un model de bună practică la nivel național prin colaborarea dintre administrație, mediul de afaceri și societatea civilă. Consiliul Județean a dezvoltat parteneriate solide cu universitățile, organizațiile neguvernamentale, mediul economic, instituțiile de sănătate și structurile culturale. Proiectele din domeniul sănătății, asistenței sociale, educației și dezvoltării economice au demonstrat că progresul este posibil atunci când instituțiile și comunitatea lucrează împreună.

Iustin Cionca a declarat că „după zece ani de mandat, cea mai importantă realizare nu este reprezentată de cifre, kilometri de drum sau valoarea investițiilor, ci de schimbarea de mentalitate. Astăzi, Aradul vorbește despre oportunități, despre investiții, despre competitivitate și despre dezvoltare regională. Arădenii au așteptări foarte mari și este firesc să fie așa. Este un județ care și-a consolidat poziția de pol economic și logistic al vestului României și care privește cu încredere spre viitor. La împlinirea unui deceniu de la preluarea conducerii Consiliului Județean Arad, bilanțul meu este, de fapt, bilanțul unei comunități care a ales să construiască Mulțumesc consilierilor județeni și primarilor din județul Arad, indiferent de apartenența lor politică, pentru că au înțeles că interesele comunităților sunt mai importante decât disputele de moment. Mulțumesc mediului de afaceri, care a continuat să investească, să creeze locuri de muncă și să aibă încredere în potențialul Aradului. Mulțumesc instituțiilor statului, organizațiilor neguvernamentale, universităților, bisericilor, presei și tuturor celor care au fost parteneri în proiectele noastre. Și mulțumesc colegilor mei din Consiliul Județean și din instituțiile subordonate. În spatele fiecărui proiect finalizat există oameni care au muncit departe de lumina reflectoarelor. Există un lucru pe care îl consider esențial și pe care vreau să îl subliniez în această dimineață. Niciuna dintre realizările ultimului deceniu nu ar fi fost posibilă fără colaborarea dintre Consiliul Județean și administrațiile locale din județ. Am avut șansa să lucrăm împreună cu primari care au înțeles că dezvoltarea nu are culoare politică atunci când este vorba despre binele comunității. Multe dintre proiectele pe care le vedem astăzi finalizate sau aflate în lucru sunt rezultatul unei strategii comune și al unui parteneriat între administrația județeană și administrațiile locale”.

Alegerile din cadrul PNL Vladimirescu au confirmat performanțele primarului Mihai Mag în administrația locală: peste 100 de noi membri s-au alăturat echipei liberale! Mihai Mag a primit un nou mandat de președinte, împreună cu noul Birou Politic Local.

„Un semnal puternic a venit și din partea comunității: echipei PNL Vladimirescu, care număra deja aproape 300 de membri, i s-au alăturat astăzi peste 100 de noi colegi. Este o dovadă clară că proiectul liberal de la Vladimirescu inspiră încredere, atrage oameni valoroși și continuă să crească de la un an la altul. Alături de Mihai Mag, Plaveti Ioan și Diana-Ioana Giurgiu, întreaga echipă PNL Vladimirescu transmite un mesaj de unitate, seriozitate și determinare. Împreună, aceștia reprezintă o generație de lideri și oameni implicați care cred în dezvoltare, în administrație performantă și în proiecte concrete pentru comunitate. PNL Vladimirescu este astăzi una dintre cele mai puternice organizații politice locale, construită pe muncă, implicare și respect față de cetățeni. Creșterea continuă a echipei și susținerea de care aceasta se bucură demonstrează că oamenii aleg să fie parte dintr-un proiect care livrează rezultate și privește cu încredere spre viitor. Felicitări lui Mihai Mag, noului Birou Politic Local și tuturor membrilor care fac parte din această mare familie liberală! Împreună, continuăm să construim o comunitate mai puternică, mai dezvoltată și mai prosperă”, a spus prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca.

Colaborarea PSD–AUR nu mai este un accident parlamentar, ci o alianță bazată pe reflexe și valori moștenite din trecutul comunist al României, a spus deputatul PNL Răzvan Cadar, în cadrul unei conferințe de presă. Cele două partide se jenează de această colaborare și nu vor să o recunoască, dar este o realitate, spune acesta.

Votul la moțiunea de cenzură a fost confirmat recent în Camera Deputaților, prin legea care prevede blocarea vânzării participațiilor statului la companiile naționale, legea referitoare la activitatea ONG și altele.

„Se confirmă ceea ce românii observă de mai mult timp: colaborarea dintre PSD și AUR nu mai este una punctuală sau conjuncturală, ci capătă caracteristicile unei colaborări politice stabile. În mod repetat, PSD și AUR au ales să voteze împreună pe teme esențiale care vizează economia și rolul statului. Dincolo de discursurile publice prin care încearcă să își evidențieze diferențele, cele două partide demonstrează că împărtășesc aceeași viziune asupra statului: un stat supradimensionat, controlat politic și folosit ca instrument de putere”, a spus Răzvan Cadar.

„Pe eșicherul politic lucrurile se așează, PNL este partidul reformist, PSD și AUR împotriva reformelor. România are nevoie de modernizare, competitivitate și investiții, nu de întoarcerea la politici inspirate din trecut. În timp ce Partidul Național Liberal susține economia de piață, investițiile și dezvoltarea prin inițiativă privată, PSD și AUR construiesc tot mai evident un front comun al conservării privilegiilor statului și al populismului economic. Cetățenii au dreptul să știe că această colaborare nu reprezintă o simplă coincidență parlamentară. Ea reflectă o alianță din ce în ce mai vizibilă, care riscă să împingă România în direcția greșită”, a afirmat deputatul PNL Răzvan Cadar.

A trecut mai bine de o lună de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și aproape o lună de la moțiunea care a dus la căderea Executivului, a spus în cadrul unei conferințe de presă Sergiu Bîlcea, președintele PNL Municipiul Arad în cadrul unei conferințe de presă. În tot acest timp, România funcționează cu un guvern interimar, cu atribuții limitate, iar efectele acestui blocaj politic încep să se resimtă tot mai puternic în administrația publică și în economie.

„Din păcate, cei care au declanșat această criză par să ignore consecințele pe care le suportă instituțiile statului, autoritățile locale, mediul de afaceri și, în final, cetățenii. PSD trebuie să își asume responsabilitatea pentru situația creată. Decizia de a ieși de la guvernare și de a provoca o criză politică într-un moment complicat pentru România a generat instabilitate și incertitudine. În administrația publică, numeroase proiecte importante sunt întârziate sau blocate. Ministerele funcționează într-un regim de avarie, deciziile majore sunt amânate, iar investițiile care depind de aprobări guvernamentale nu pot avansa în ritmul necesar. Autoritățile locale resimt direct această situație, deoarece multe proiecte au nevoie de avize, hotărâri sau alocări financiare care nu pot fi gestionate eficient de un executiv interimar. România are nevoie de reformele asumate pentru a obține bani prin PNRR, are nevoie de soluții pentru a nu pierde acești bani. În schimb, echipa Grindeanu – Olguța – Fifor produce comunicate și nimic altceva, este o echipă toxică. În acest timp, instituțiile pierd bani, proiecte, încredere. Mă întreb ce a fost în capul lor când au provocat criza politică? Se joacă cu interesul României” a declarat Sergiu Bîlcea.

„În județul Arad și în întreaga țară există proiecte de infrastructură, investiții și programe de dezvoltare care trebuie continuate fără întârzieri. Fiecare săptămână pierdută înseamnă întârzieri în implementarea proiectelor și oportunități ratate pentru comunități. PSD a declanșat o criză politică fără să se gândească la pasul 2, cred că este normal să își asume guvernarea, pentru că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, nu de o criză întreținută artificial pentru interese de partid. PNL își menține decizia de a nu guverna cu PSD, acum este responsabilitatea lor să găsească o soluție”, a spus Sergiu Bîlcea.

Partidul Național Liberal continuă campania de deschidere a partidului și procesul alegerilor în localitățile din județ.

„Regula obișnuită este aceea că oamenii vin spre un partid când ajunge la guvernare, acum e un altfel de moment, oamenii vin spre PNL după votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Chiar astăzi a venit spre noi un tânăr medic, care vrea să se implice. Ilie Bolojan a creat un interes în societate, cei care sunt interesați de modernizare, de protejarea libertăților vin spre PNL”, a declarat Sergiu Bîlcea, președintele PNL Municipiul Arad.

Deputatul Răzvan Cadar, secretarul general al PNL Arad, a vorbit despre continuarea alegerilor în județ.

„În această săptămână au avut loc alegeri în organizațiile PNL Nădlac (președinte Mircea Onea) și PNL Macea (președinte Ciprian Otlăcan), iar procesul va continua vineri la Sântana și sâmbătă la Moneasa și Sebiș. Ne dorim organizații locale puternice, active și cât mai apropiate de oameni. PNL trebuie să fie un partid deschis, care să ofere posibilitatea implicării tuturor celor care au idei, experiență și dorința de a contribui la dezvoltarea localităților lor. Acesta este și motivul pentru care, la fiecare rundă de alegeri interne, prezentăm și oameni noi care aleg să se alăture echipei liberale”, a declarat Răzvan Cadar.

Conducerea PNL Arad va continua în perioada următoare procesul de organizare a alegerilor interne în filialele locale, având ca obiectiv consolidarea echipelor și pregătirea partidului pentru provocările și proiectele viitoare.

Senatorul liberal arădean Glad Varga, președintele Comisiei pentru Mediu, a anunțat lansarea campaniei  „Punem Rădăcini”, un proiect prin care își propune plantarea a minimum 36.494 de arbori în județul Arad până în anul 2028. 36.494 este un număr simbolic care reprezintă totalul voturilor primite pentru Senat de parlamentarul arădean, la alegerile din 2024.

„Astăzi, 25 mai, aleg să dau mai departe ceva care să rămână în timp.

Inițiez campania «Punem Rădăcini» — un proiect prin care ne propunem să plantăm minimum 36.494 de arbori în județul Arad până în 2028.

36.494 este și numărul de oameni care mi-au acordat încrederea lor la alegerile parlamentare din 2024 pentru Senatul României. Îmi doresc ca această susținere să se transforme în ceva concret, viu și util pentru comunitățile noastre”, susține Glad Varga.

Proiectul va fi derulat pe terenuri publice, cu implicarea voluntarilor, instituțiilor și partenerilor locali, urmând ca în perioada următoare să fie prezentate detalii despre modul în care arădenii se pot alătura inițiativei.

„«Punem rădăcini» va fi un proiect de suflet. Este o campanie civică care se va desfășura pe terenuri publice, cu implicarea comunităților, a voluntarilor, a instituțiilor, a partenerilor, a prietenilor chiar, care vor să contribuie la ceva concret.

Pentru mine această campanie nu înseamnă doar plantarea unor puieți, înseamnă să construim ceva care va rămâne. Un arbore plantat astăzi poate deveni peste ani umbră pentru copii, aer mai curat pentru comunitate și un semn că oamenii au făcut ceva concret împreună. De multe ori vorbim despre mediul în termeni complicați.

Aici mesajul meu este simplu. Luăm o idee bună, o ducem în teren împreună cu comunitatea și o transformăm în fapte. Nu doar vorbim despre un județ mai verde, ci începem să-l construim pas cu pas”, a mărturisit parlamentarul.